Muzeul Naţional al Ţăranului Român a marcat, marţi, intrarea în patrimoniul său a unei colecţii de piese tradiţionale din Apşa, raionul Teceu, regiunea Transcarpatia, Ucraina, aparţinând românilor din zona Maramureşului Istoric.

"Este vorba de o donaţie care are o importanţă şi culturală, dar şi simbolică pentru noi. Sunt 73 de obiecte care au fost colecţionate de un medic din comuna Apşa de Jos, foarte aproape de locul care este considerat de mult centrul geografic al Europei. (...) Domnul Ioan Botoş a colecţionat multe obiecte, toate ale etnicilor români din zonă şi, în momentul în care a început războiul, a făcut un gest pe care ar fi dorit, după câte mi-a spus dumnealui, să-l facă încă de mult timp, să transmită MNŢR câteva dintre obiectele pe care le-a colecţionat de-a lungul anilor", a afirmat managerul muzeului, Virgil Ştefan Niţulescu.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

El a precizat că, în prezent, obiectele se află în depozitele instituţiei muzeale.

"Dacă vom avea ocazia, în viitor, ne gândim să facem o mică expoziţie cu ele. Deocamdată, obiectele au fost puse în camera de carantină sunt conservate şi aşezate în depozit", a spus Niţulescu, la conferinţa de presă prilejuită de primirea donaţiei colecţiei din Apşa.

Colecţionarul Ioan Botoş a transmis o scrisoare muzeului, pe care managerul MNŢR a prezentat-o în conferinţa de presă: "Noi, românii din dreapta Tisei, trăim de peste 100 de ani de parcă nu am exista pentru mulţi, pentru foarte mulţi, pentru instituţii, pentru ţară. Trăim de câteva decenii despărţiţi total de ţară sub umbrela mai multor sisteme politice. Chiar dacă la începuturi am fost despărţiţi de ţară şi abandonaţi în jur de 11.000, astăzi suntem peste 50.000. Cred că românii de pretutindeni ar trebui să ştie că pe aceste meleaguri din dreapta Tisei a existat prima mănăstire ortodoxă din Ardeal, mănăstirea Peri. Aici s-a tipărit pentru întâiaşi oară Sfânta Scriptură în limba română. Aici, pe lângă Mănăstirea Peri, a funcţionat şi o şcoală duhovnicească. De pe aceste meleaguri a plecat Dragoş, descălecătorul, ctitorul de ţară. Aceste meleaguri au dat ţării numeroase personalităţi în varii domenii".

Secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana Baciuna a caracterizat drept "remarcabilă" iniţiativa de a dona MNŢR colecţia Apşa, "o colaborare fructuoasă între stat şi societatea civilă, de care vor beneficia generaţiile viitoare".

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Suntem astăzi martorii aşezării unei pagini de etnografie românească în povestea istoriei noastre. Este povestea înaintaşilor noştri, a rădăcinilor şi culturii române. O astfel de colecţie reprezintă o mărturie a identităţii noastre culturale şi mă bucură nespus integrarea acesteia în patrimoniul Muzeului Ţăranului Român. (...) Avem datoria morală de a preda generaţiei viitoare un bagaj cultural şi istoric de unde să-şi extragă valorile şi principiile pe care înaintaşii noştri le-au conservat prin tradiţie", a spus Baciuna.

La eveniment a fost prezent şi preşedintele executiv al Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană, Florin Pârlea.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

Colecţia de piese tradiţionale din Apşa a lui Ioan Botoş a fost achiziţionată şi apoi donată Muzeului Naţional al Ţăranului Român de Asociaţia Identitate Culturală Contemporană.

Ea vine în completarea patrimoniului existent al muzeului, piesele aparţinând românilor din zona Maramureşului Istoric, azi parte a
teritoriului Ucrainei, fiind de o reală valoare datorită rarităţii lor din teren, dar şi a perioadei în care au fost realizate - interbelic şi postbelic.

Colecţia este formată din textile de interior - ştergare, aşternuturi, feţe de masă, scoarţe, valuri de pânză şi dantele realizate în gospodărie cu acul. O altă categorie o constituie piesele de port tradiţional din zonă - două cămăşi cu poale şi două zadii de păr.

Valoarea deosebită a colecţiei este dată de varietatea pieselor şi tipologia lor, colecţiile muzeului îmbogăţindu-se astfel cu opt covoare lucrate pe urzeală de cânepă şi băteală din lână toarsă în casă şi vopsită în coloranţi chimici.

Ştergarele, în număr de 33, sunt ţesute în război orizontal din bumbac - urzeală şi băteală, au capetele ornamentate din ţesere cu stilizări fitomorfe. Marginea acestora este împodobită cu dantelă realizată în casă din bumbac cu acul.

Cămăşile femeieşti sunt de o reală valoare, reprezentând croiul vechi specific zonei Maramureşului Istoric. Realizate din pânză de cânepă, cu
o broderie bogată din bumbac, acestea erau destinate zilelor de sărbătoare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)