Muzeul Naţional al Literaturii Române împlineşte 65 de ani de la înfiinţare, prilej cu care publicul este invitat, timp de o săptămână, la "Ziua Porţilor Deschise", pentru a participa la mai multe seri de lectură de poezie şi proză, dezbateri, concerte, expoziţii de fotografie, proiecţii de film, spectacole de teatru.

"La împlinirea a 65 de ani de la înfiinţarea Muzeului Literaturii, ne-am decis să facem o săptămână a acestui eveniment important pentru noi, pentru că avem ocazia să-l pomenim şi pe Perpessicius, pe fondatorul nostru, dar şi să organizăm o serie întreagă de evenimente, prin care să punem în valoare, pe de o parte, patrimoniul, prin 'uşile deschise', pe care le începem de la ora 10,00, până la ora 18,00, astăzi şi miercuri, 'uşi deschise' care înseamnă, de fapt, posibilitatea vizitatorilor de a intra în aceea ce numim noi baza muzeului, patrimoniul", a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul general al instituţiei, dr. Ioan Cristescu, la deschiderea evenimentului.

Cristescu a anunţat că la sediul din Calea Griviţei 64-66 vor putea fi vizitate depozitele de carte, biblioteca muzeului şi Laboratorul de restaurare.

Sursa foto: Muzeul Naţional al Literaturii Române/Facebook

"Vor fi vizitate depozitele de Carte Rară şi Carte Veche şi Biblioteca muzeului. În acelaşi timp, oaspeţii noştri se vor putea duce şi la Laboratorul de restaurare să vadă cum cărţi vechi, afectate de trecerea timpului, sunt îngrijite, sunt tratate de nişte medici, care nu sunt medici de fiinţe umane, ci medici de cărţi. Sper să fie educativ şi interesant ceea ce vor găsi la colegii mei, pentru că Laboratorul de restaurare de carte şi de investigaţii clinice al Muzeului Literaturii este unul din cele mai performante din România", a spus Ioan Cristescu.

În aceeaşi zi, la sediul MNLR din str. Nicolae Creţulescu nr. 8 vor fi organizate mai multe manifestări precum: vernisajul expoziţiei "MNLR în 65 de imagini", semnată de Dan Vatamaniuc (17,00); concertul "Joc în oglinzi" (18,00); Grădina cu lecturi şi muzici (18,30) şi proiecţia filmului documentar "Casa cu păpuşi" (20,00).

Pentru prima oară de la înfiinţarea muzeului, vizitatorii sunt invitaţi, în perioada 30 mai - 5 iunie, la seri de lectură de poezie şi proză, dezbateri, concerte, expoziţii de fotografie, proiecţii de film, spectacole de teatru.

"Nu în ultimul rând, pentru că ziua de naştere a muzeului este 1 Iunie, vom organiza multe ateliere pentru copii, multe întâlniri cu aceştia", a precizat Cristescu.

Directorul MNLR a menţionat că vizitarea sediului din Calea Griviţei 64-66 este limitată la zilele de luni şi miercuri, cu înscrieri prealabile, din raţiuni de protejare a patrimoniului instituţiei muzeale.

"Nu putem mai mult pentru că e vorba de patrimoniu, e vorba de păstrare, de conservare. Facem o excepţie cu această ocazie, o excepţie la mulţi ani de când nu au fost asemenea uşi deschise. S-au înscris vizitatori, pentru că această vizită se poate face doar pe bază de înscriere, nu e ca la Noaptea Muzeelor, când toată lumea poate să intre, tocmai că e vorba de patrimoniu şi de lucruri foarte rare şi valoroase. Sunt vreo trei şcoli care vor veni, dar şi persoane particulare care şi-au exprimat această dorinţă", a încheiat Ioan Cristescu.

* Povestea Muzeului Naţional al Literaturii Române începe la 1 iunie 1957, când, la iniţiativa lui Perpessicius, se inaugura Muzeul Literaturii Române, care a devenit, în timp, una dintre cele mai prestigioase instituţii de cultură, rezultatele sale fiind recunoscute în 2021, prin acordarea Premiului DASA de către European Museum Academy, muzeul fiind considerat de juriul EMA "un exemplu de urmat în peisajul muzeal românesc în ceea ce priveşte aspiraţiile sale sociale şi modalitatea în care reuşeşte să le pună în practică".

Spiritul de echipă, de iniţiativă, curajul de a aborda noi metode şi perspective inedite, creativitatea şi empatia sunt câteva dintre elementele comune ale echipei MNLR: coordonatori de programe, responsabili ai patrimoniului muzeului, specialişti în comunicare şi promovare, curatori, muzeografi, restauratori, conservatori şi bibliotecari.

Actuala echipă a MNLR îşi propune să răspundă provocării de a crea "un muzeu literar viu, pornind într-o călătorie impresionantă" de când s-a mutat într-o clădire nouă, în 2017, în centrul activităţii sale aflându-se literatura interactivă, prin stăruinţa de a oferi vizitatorilor elementul de noutate, într-o formă coerentă şi atractivă.

* Colecţia de manuscrise, documente, desene, fotografii şi obiecte din metale preţioase cuprinde peste 400 de colecţii de autor, ce înglobează manuscrise, corespondenţă, acte, documente, fotografii, desene şi obiecte preţioase aparţinând scriitorilor români, precum Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade, Nichita Stănescu şi mulţi alţii. Manuscrisele reprezintă atât forme definitive, cât şi variante de lucru, schiţe sau fragmente ale unor opere cunoscute, dar şi ale unor lucrări inedite.

Colecţia de carte veche, carte rară şi carte bibliofilă reuneşte o mare varietate de volume, atât cărţi religioase, cât şi scrieri istorice sau beletristice aparţinând tuturor genurilor literare, multe dintre acestea cuprinzând ex-librisuri, mărci de proprietate, dedicaţii şi însemnări manuscrise. Sunt incluse aici volume reprezentative pentru perioada veche: Dosoftei - 'Psaltirea în versuri' (1673), 'Noul testament de la Bălgrad' (1648), Varlaam - 'Carte românească de învăţătură (Cazania)' - 1643, 'Biblia de la Bucureşti' (1688), ediţii ale operei lui Dimitrie Cantemir - 'Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman', tipărite la Paris (1743) şi Hamburg (1745). Colecţia mai cuprinde cărţi rare şi cărţi bibliofile, cu dedicaţii sau însemnări de lectură, ediţii princeps, precum şi fonduri de carte din bibliotecile scriitorilor George Coşbuc, Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu, Ion Heliade-Rădulescu, Ion Pas, Sextil Puşcariu, Mihail Sadoveanu, A.M. Sperber ş.a., reprezentând tot atâţia martori ai preocupărilor şi intereselor pentru lectură ale unor mari personalităţi ale culturii româneşti.

Colecţia de publicaţii periodice cuprinde un număr mare de publicaţii literare, reviste şi ziare, periodice vechi româneşti, între care: Curierul de ambe sexe, Calendarul Minervei, Contimporanul, Aghiuţă, Albina românească, Convorbiri literare, Revista Fundaţiilor Regale, Sămănătorul, Sburătorul, Revista scriitoarelor şi scriitorilor români, Criterion, Kalende, Literatorul, Adevărul literar şi artistic, Viaţa românească, Convorbiri literare, Luceafărul, Rampa, Ramuri, Bilete de papagal etc. De asemenea, în colecţie se regăsesc şi reviste de avangardă: Alge, Integral, Meridian, Punct, Radical, Unu, Urmuz, Zodiac, 75HP.

Colecţia de obiecte memoriale şi artă plastică reuneşte piese de mobilier, obiecte de folosinţă personală, instrumente destinate scrisului (tocuri, stilouri, creioane, peniţe, călimări şi tuşiere, mape pentru corespondenţă), accesorii şi obiecte de vestimentaţie, dar şi lucrări de grafică, pictură şi sculptură care au aparţinut scriitorilor şi oamenilor de cultură români sau care îi reprezintă pe aceştia. O parte însemnată a colecţiei cuprinde lucrările de artă plastică: tablouri, acuarele, gravuri, desene şi schiţe semnate de nume cunoscute, printre care se numără: Camil Ressu, Mişu Popp, Jean Steriadi, Marcel Iancu, Theodor Aman, Magdalena Rădulescu, M. H. Maxy, Al. Ciucurencu, Henri Catargi, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Victor Brauner, precum şi busturi realizate de sculptorii Romul Ladea, Constantin Baraschi, Corneliu Medrea, Oscar Han, Ion Vlasiu, Ion Jalea, Miliţa Petraşcu.

În Biblioteca MNLR se regăsesc volume de carte curentă destinate consultării de către specialiştii muzeului şi cercetători. Colecţia este structurată pe domenii şi cuprinde: beletristică, istorie şi critică literară, jurnale şi memorii, lingvistică, folclor, literatură pentru copii, istorie şi artă. Cea mai mare parte a colecţiei o reprezintă lucrările de beletristică din toate genurile literare, ediţiile critice, antologiile, critica literară românească şi universală. Pe lângă volumele publicate în limba română se găsesc şi traduceri ale operelor scriitorilor români şi numeroase lucrări de referinţă pentru studiile literare: Dicţionarul General al Literaturii Române, Cronologia Vieţii Literare Româneşti, Dicţionarul Bibliografic al Literaturii Române, Dicţionarul Enciclopedic Ilustrat, Istoria Limbii Române Contemporane, Istoria critică a Literaturii Române.

AGERPRES este partener media al evenimentelor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)