Cea de-a V-a ediţie a Festivalului Limbii şi Teatrului Idiş a debutat, luni, la Templul Coral din Bucureşti, în prezenţa a numeroşi invitaţi, după ce ultimele două ediţii au avut loc online din cauza pandemiei de Covid-19.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a evidenţiat importanţa limbii idiş în cultura română, limbă cu origini vechi, de aproape 1.000 de ani şi a dat asigurări de toată deschiderea şi parteneriatul instituţiei pe care o conduce, care, reprezentând cultura naţională, reprezintă şi cultura evreilor din România.

"Mi s-a acordat marea onoare de a primi distincţia de prieten al Comunităţii evreieşti din România, lucru care îmi face o deosebită plăcere, dar mă şi obligă. (...) Limba idiş este limba în care au trăit prietenii noştri evrei, în care au cântat, în care au suferit, în care s-au bucurat, iar ceea ce se întâmplă astăzi este o şi invitaţie la a continua să se exprime aşa. (...) Sunt foarte bucuros să fie alături de noi Teatrul din Varşovia", a spus ministrul Culturii.

Ambasadorul Republicii Polonia la Bucureşti, Maciej Lang, a subliniat rolul culturii evreieşti în istoria ţării sale.

"Pentru mine este o onoare, pentru că pentru prima oară susţin un discurs la Templul Coral şi este o mare plăcere pentru mine să pot saluta actorii Teatrului Evreiesc de la Varşovia care au participat la evenimentul de astăzi. Polonia a ocupat un loc deosebit în istoria evreilor. (...) În Polonia a fost un adevărat pol al dezvoltări culturii evreieşti, film şi teatru. (...) Ne mândrim că suntem moştenitorii acestei perioade de glorie şi mă bucur că aici, în Bucureşti, vom avea oportunitatea de a purta această mare moştenire", a spus ambasadorul Poloniei.

Istoria teatrului evreiesc din România este direct legată de impresionanta renaştere modernă a poporului evreu, al cărui apogeu îl reprezintă construirea şi dezvoltarea Statului Israel, a subliniat Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte.

"În 1876 Avram Goldfaden punea la Iaşi piatra de temelie a primului teatru idiş profesionist din lume şi el nu avea cum să măsoare atunci implicaţiile acestui eveniment purtător de istorie. Gestul său inaugural, afirmat sub zodia dialogului şi interferenţelor culturale şi salutat din toată inima de Mihai Eminescu, a dat naştere atunci celei mai importante instituţii de cultură laică evreiască; 146 de ani de teatru evreiesc în România exprimă traiectoria unui destin", a spus Victor Opaschi.

Potrivit acestuia, la numai câteva luni după tragedia din 1941, intelectuali de prestigiu, ca Liviu Rebreanu, precum şi segmente importante ale societăţii româneşti se alăturau unor mari exponenţi ai comunităţii evreieşti - scriitori, artişti plasticieni - spre a aprinde o veritabilă flacără a certitudinii, dăinuirii şi biruinţei raţiunii, a omeniei, într-o epocă de revărsare a întunericului şi barbariei. "De aceea, cei care au urcat pe scenă atunci, ca şi cei care au creat condiţiile pentru aceasta au fost adevăraţi eroi ai unei lupte până la urmă victorioase. (...) Felicit Teatrul Evreiesc pentru împlinirea celor 146 de ani de existenţă", a adăugat oficialul.

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Silviu Vexler, iniţiatorul legii care stă la baza organizării festivalului, a afirmat că limba idiş a cunoscut cu adevărat o renaştere, mai ales în ultimii ani, ceea ce a fost mai mult decât o bucurie pentru toţi evreii din România şi a subliniat contribuţia în acest sens a Teatrului Evreiesc de Stat.

"Această limbă a avut o viaţă şi are în continuare o viaţă proprie, care se împleteşte cu ceea ce înseamnă comunităţile evreieşti din România. (...) Indiferent dacă a fost vorba de poezie, de forma de creaţie exprimată, idişul a dat viaţă cu adevărat culturii şi comunităţilor evreieşti. Idişul continuă să facă acest lucru, ca element definitoriu pentru comunităţile evreieşti din România şi nu doar. Limba evreilor, dacă vreţi, este ebraica, dar în continuare idişul rămâne limba de suflet. În prezent, sunt mai bine de 3 milioane de vorbitori de idiş la nivel mondial. (...) În România, şi nu numai, idişul şi cultura idiş renasc", a subliniat parlamentarul.

După acest moment, preşedintele FCER a decernat două decoraţii, în aplauzele participanţilor, acestea fiind acordate prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Astfel, Alfred Kupferberg şi Camil Moscovici au fost decoraţi cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, "în semn de deosebit respect pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ţinută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieţii, precum şi pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască".

În prima zi a festivalului, care se încheie marţi, au avut loc un spectacol susţinut de Teatr Zydowski din Polonia, o serie de momente muzicale şi o proiecţie de film - "Der Dibuk".

Regizorul Andrei Munteanu a făcut o prezentare intitulată "Teatrul Idiş între tradiţie şi modernitate". AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă)

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

*  30 mai - Ziua limbii şi teatrului idiş