Centenarul Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" Chişinău a fost celebrat, duminică, prin proiecţia, la Teatrul Naţional Bucureşti (TNB), a documentarului "O scenă a memoriei", de Petru Hadârcă.

La eveniment au fost prezenţi preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă.

Foto: (c) AGERPRES

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a afirmat, la finalul proiecţiei, că documentarul este "mai mult decât binevenit, pentru că avem tentaţia de a uita, în cazul în care ştim, că dincolo de Prut lumea s-a bătut la propriu pentru limba română, pentru scrierea latină, pentru a juca aşa cum simţeau".

"Noi ne-am născut, vorbim româneşte, scriem aşa, ni se pare natural. Pentru dânşii a fost o luptă, iar această luptă trebuie cunoscută şi de partea aceasta a Prutului, pentru că, în afară de a ne aduce mai aproape, dacă e nevoie, este şi un soi de mobilizare pentru noi, care credem că avem totul garantat", a arătat ministrul.

Foto: (c) AGERPRES

La rândul său, preşedintele ICR a spus că documentarul este "o mărturie, o parte din istoria culturii româneşti". "Cred că este foarte important să reuşim să fie cunoscută de cât mai mulţi, aşa cum a fost ea", a completat Liviu Jicman.

Ambasadorul Republicii Moldova a apreciat că acest film este o "extraordinară călătorie prin istorie, o călătorie de 100 de ani care ne aduce o dată în plus în faţa unui adevăr ştiut de noi toţi".

"La început a fost limba, limba română, care acum mai bine de 100 de ani ne-a dăruit Teatrul Naţional 'Mihai Eminescu' şi datorită Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu', în ciuda tuturor încercărilor grele ale timpului, ale secolului XX, ale furtunilor politice, geopolitice, acest teatru a păstrat continuitatea, în ciuda acelei despărţiri a neamului. A rezistat mai bine de 50 de ani. Ne-a păstrat uniţi prin cultură", a explicat Victor Chirilă.

"Istoria Teatrului Naţional 'Mihai Eminescu' din Chişinău este mai mult decât o istorie despre artă, glorie, vedete sau dezbateri estetice. Este istoria unui teatru care şi-a cucerit dreptul de a fi, de a juca în limba română şi de a fi liberi în creaţia lor, în condiţiile unei istorii vitrege de crize şi circumstanţe insolite, dramatice şi adesea tragice, generate de poziţionarea geografică şi de circumstanţele geopolitice ale secolului al XX-lea. Este istoria unei supravieţuiri: prin miracolul artei şi prin energiile limbii române, teatrul şi-a recucerit dreptul la libertatea de creaţie şi a contribuit la supravieţuirea spirituală a mai multor generaţii de spectatori, oferind astăzi iubitorilor de frumos un spaţiu de gândire şi reflecţie, o platformă de integrare a fluxurilor creatoare şi novatoare ale artei scenice româneşti şi europene", arată prezentarea acestei producţii, pe site-ul TNB.

Primul teatru permanent de repertoriu finanţat din bani publici la Chişinău a fost Teatrul Naţional de limbă română înfiinţat la 6 octombrie 1921 de Guvernul Român. De-a lungul celor 100 de ani de activitate teatrală, cea mai mare cumpănă care a decapitat şi aproape că a distrus teatrul a fost perioada stalinistă (1944 - 1956), cu principiul urii de clasă şi al terorii de partid ridicat la nivel de politică oficială. La Chişinău, pentru dreptul de a crea liber, pentru dreptul de a face artă în limba română, oamenii de cultură au murit şi au fost condamnaţi la Gulag, se arată în prezentare.

"A fost un dezastru şi o catastrofă pentru oameni, pentru spiritul artistic şi pentru teatrul românesc. Renaşterea culturală şi cucerirea libertăţii şi independenţei din 1990 nu a fost un miracol, ci o luptă, o confruntare zilnică (în perioada următoare 1956 - 1990) plină de încordare, nervi, curaj, de intimidări şi restricţii pentru fiecare piesă românească inclusă în repertoriu, pentru fiecare cuvânt rostit corect conform dicţionarelor limbii române, pentru fiecare piesă din repertoriul universal ce promova ideile libertăţii şi democraţiei. Este o istorie pe care oamenii de teatru au trăit-o împreună cu spectatorii lor", este amintit în prezentare.

Printre cei care au avut intervenţii surprinse în documentar se numără Ion Caramitru, Constantin Dinulescu, Vladimir Beşleagă, Mihai Cimpoi, Larisa Turea, Vitalie Rusu, Viorica Chircă, Ludmila Iachim, Dina Cocea, Ninela Caranfil. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)