Zeci de mii de bucureşteni au participat sâmbătă la cea de-a XVIII-a ediţie a Nopţii Muzeelor, 64 de obiective culturale deschizându-şi porţile în Capitală şi propunând publicului expoziţii, intervenţii şi experimente artistice, proiecţii, spectacole, ateliere, concerte, tururi interactive, toate desfăşurate în format fizic, după două ediţii de pandemie.

* "Am redeschis după doi ani de Noaptea Muzeelor şi pare că lucrurile se întorc la situaţia de dinainte de pandemie, deci din anul 2019. Aşteptăm peste 10.000 de vizitatori. E coadă afară, e coadă dinainte de a deschide muzeul. De fapt, înainte să-l deschidem, noi am pornit un concert în curtea din spatele muzeului. Concertul va fi reluat la ora 23,00. Mă bucur că vremea ţine cu noi, pentru că avem nişte activităţi pentru public de cercetare în curtea din spate şi dacă ar fi plouat nu am fi putut să le facem", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Luis Ovidiu Popa.

El a remarcat diversitatea publicului prezent în muzeu, de la familii tinere cu copii în cărucior, la elevi sau persoane de vârsta a treia.

"E publicul tipic, totuşi, al Muzeului Antipa. Întotdeauna avem şi copii în cărucior şi copii care aleargă", a spus Popa, care a anunţat că instituţia e pregătită pentru o eventuală prelungire a programului de vizitare.

"Suntem pregătiţi pentru asta. E anunţat ca la 1,00 să intre ultimul vizitator. Ar trebui ca în jur de 2,00 să se încheie vizita. Dacă vor mai fi doritori, vom vedea atunci", a mai spus Luis Ovidiu Popa.

* La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, atmosfera a fost una de sărbătoare, publicul sărbătorind, potrivit managerului instituţiei, Virgil Niţulescu, "descătuşarea" de după pandemie.

"Am avut, după estimările noastre, circa 6.000 de vizitatori. Trebuie să spun că, la un moment dat, colegii mei nu au mai avut bilete să împartă şi am estimat numărul de vizitatori. A fost mai mult decât ne-am aşteptat noi şi am remarcat, în general în Bucureşti, foarte mulţi vizitatori la această ediţie a Nopţii Muzeelor, motivul - pentru mine evident - acela că oamenii s-au simţit cumva descătuşaţi după toate restricţiile pandemiei. Sunt, într-adevăr, dornici de cultură şi de viaţă liberă", a declarat, pentru AGERPRES, Virgil Niţulescu.

Acesta consideră că prezenţa în număr foarte marea bucureştenilor în muzee se datorează şi faptului că "poate că oamenii conştientizează că în România este pace şi în vecinătatea noastră este război".

"Cred că şi asta a contribuit la dorinţa lor de a se simţi bine şi de a sărbători această noapte superbă", a arătat Niţulescu.

El a amintit programul variat oferit de MNŢR insomniacilor prezenţi atât în curte, cât şi în muzeu, de la cele şase expoziţii, până la concerte de jazz-folk, recitaluri de poezie ucraineană susţinută de actori ai Teatrului Stela Popescu, proiecţii cinematografice şi un târg de bere artizanală.

Virgil Niţulescu a mai arătat că în Noaptea Muzeelor i-a avut ca oaspeţi pe ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu şi pe ministrul Culturii din Republica Moldova, Sergiu Prodan, care se află într-o vizită de lucru în România.

* Mii de vizitatori au trecut şi pragul Muzeului Naţional de Artă al României.

"Tocmai am încheiat ghidajul. La ora 23,00 aveam peste 5.000 de vizitatori deja. Ne bucurăm că publicul a venit într-un număr atât de mare, că a avut răbdare să stea la cozi care au însemnat multe minute de aşteptare. Au venit cu mare interes. Au fost foarte mulţi, mai mulţi decât oricând", a declarat, pentru AGERPRES, managerul instituţiei, Călin Stegerean.

Stegerean a precizat că MNAR a avut "deschis" şi la ediţia de anul anul trecut a Nopţii Muzeelor.

"Oamenii au o apetenţă pentru cultură care nu se dezminte. E tot mai accentuată. Noi vedem acest lucru în fiecare zi la muzeu. Creşte numărul de vizitatori la muzeu. Cresc diferitele forme de interes la muzeu pentru că, pe de-o parte, este acest interes pentru vizitarea la faţa locului, pe de altă parte, sunt mulţi care accesează de la distanţă ceea ce noi am realizat online, sau sub aspect digital. Au fost o serie de proiecţii de filme, a fost un spectacol lectură cu Ştefan Pavlu, urmat de un concert", a spus managerul MNAR.

El a remarcat faptul că majoritatea publicului din România e unul educat, care ştie să se poarte.

"Are aşteptări mai mari decât putem noi să-i oferim. Cu siguranţă", a punctat Călin Stegerean.

* Directorul general al Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, a calificat drept "o revenire pozitivă a interesului pentru pentru loisir în general" prezenţa în număr mare a publicului în instituţiile muzeale bucureştene.

"A fost foarte important faptul că oraşul - mă refer la oameni acum şi la umanitatea lui - a fost concentrat pe Calea Victoriei, care a fost arteră închisă, ceea ce a facilitat acest interes. În ceea ce priveşte MMB, a fost un interes foarte crescut pentru unele dintre muzeele noastre, care au devenit etalon şi prin ceea ce ele expun în naraţiunea lor permanentă, dar şi prin ceea ce dezvoltă foarte variat prin proiecte colaterale. În afară de Palatul Suţu, mă refer aici la Muzeul Theodor Aman, la Casa Filipescu Cesianu sau Muzeul Nicolae Minovioci, dar şi muzee mai micuţe, le putem numi muzee butique, sau dacă vreţi memorial, cum sunt Muzeul Severeanu sau Muzeul Storck. Spun asta pentru că au fost, cel puţin în acest an, foarte multe intrări, apropiindu-se cumva, ca nivel, de zona anilor 2017-2018, polul cel mai crescut fiind, bineînţeles, în 2019", a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Majuru.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

El a amintit că, faţă de cele 4.304 "intrări" înregistrate în 2021, anul acesta 8.702 persoane au ales să viziteze instituţii muzeale din componenţa MMB.

"Cu detaliul că Observatorul Astronomic este încă deschis până la 2,00 dimineaţa. Deci va fi o evoluţie către 10.000 de intrări. Interesul este păstrat, iar ceea ce am sesizat ca particularităţi faţă de anii trecuţi sunt două grupuri ţintă foarte importante. Pe de-o parte familiile îşi recuperează şi variază timpul liber. Şi au fost foarte numeroase (familiile - n.r.), mai ales în muzeele care deţin şi parcuri, cum e Cesianu sau Minovici sau Palatul Suţu. Este cumva de aşteptat, dar ceea ce m-a bucurat foarte mult a fost faptul că prietenii şi-au adus prieteni. Au fost grupuri de prieteni care au făcut cozi la muzee şi nu numai adolescenţi, cu siguranţă şi persoane trecute de primele vârste aşle maturităţii. Iar interesul acesta de a recupera timpul rămas împreună, mai mulţi, este de bun augur pentru ceea ce va urma, pentru întreaga societate", a mai spus Adrian Majuru.

* O atmosferă "mult mai bună" decât anul trecut s-a înregistrat şi la sediul Primăriei Municipiului Bucureşti", unde publicul a stat la cozi care i-au pus răbdarea la încercare.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

"Este o atmosferă mult mai bună anul acesta, dat fiind că este un an fără restricţii în totalitate. Sunt foarte multe activităţi pe care le avem în weekendul acesta în oraş şi oamenii vin cu copiii, avem activităţi pentru toate vârstele. Deja, până la ora aceasta sunt aproape 1.000 de persoane, care au intrat în Palatul Administrativ al Municipiului. Sunt organizate nouă expoziţii, sunt proiecţii cu film documentar despre Bucureşti, sunt intervenţi, cu încărcătură şi istorică şi culturală şi emoţională, până la urmă, că aflăm despre istoria oraşului nostru, despre istoria Palatului Administrativ", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Cultură a Primăriei Municipiului Bucureşti, Liliana Fedorca.

Ea a precizat că foarte mulţi vizitatori au început să vină "în valuri" mai mari după ora 21,00. "Ne aşteptăm să fie măcar dublu faţă de anul trecut", a estimat Liliana Fedorca.

* Un public numeros a înregistrat şi Muzeul Naţional de Istorie a României, unde, potrivit Adelei Stan, şefa Secţiei Relaţii Publice şi Marketing Cultural de la MNIR, 5.100 au ales să viziteze muzeul.

"De toate vârstele. Au fost şi copii mici, în cărucioare şi în marsupiu şi oameni trecuţi de prima tinereţe, dar şi mirese. Oricum, mult mai mulţi decât anul trecut, când a fost în iunie, mai mult de zi decât de noapte, şi doar 1.050 de persoane ne-au trecut pragul", a declarat, pentru AGERPRES, reprezentanta MNIR.

* Nu în ultimul rând, la Muzeul Naţional Cotroceni, potrivit directorului general al muzeului, Ana Maria Ludatşer, 225 de persoane au ales să viziteze instituţia muzeală, intrarea făcându-se în baza programărilor prealabile, în grupuri de 25 de persoane.

Iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, evenimentul este organizat pe plan naţional de Reţeaua Naţională de Muzeelor din România (RNMR). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)