Festivalul "ProEtnica" a devenit un brand al dialogului multicultural nu doar în România, ci şi în Europa, iar continuarea acestuia după doi ani de pauză din cauza pandemiei de COVID-19 este importantă pentru minorităţile naţionale din ţara noastră, a afirmat, joi, Volker Reiter, preşedintele Asociaţiei Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara (ibz), iniţiator al festivalului.

El a precizat că scopul principal al organizării acestui festival este stabilitatea în societate.

"'ProEtnica' este un festival de tradiţie. (...) De 21 de ani, am reuşit să organizăm 17 ediţii. Încă de la prima ediţie, 'ProEtnica' s-a bucurat de sprjinul Guvernului României, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Ministerul Culturii. Cu timpul, s-au implicat şi autorităţile locale. (...) De la bun început, 'ProEtnica' a avut un ecou remarcabil în mass-media, cei mai importanţi promotori fiind TVR, Radio România şi AGERPRES. Sunt implicate foarte multe instituţii şi organizaţii, numărul lor ajungând la un total de 65. Şi, dacă o colaborare reuşită a 65 de instituţii şi organizaţii funcţionează timp de 20 de ani, putem trage concluzia că, în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, există oarecum o stabilitate politică în România, ceea ce nu putem spune despre foarte multe domenii. 'ProEtnica' a devenit un brand al dialogului intercultural nu doar în România, ci şi în Europa", a declarat Volker Reiter, în cadrul unui eveniment organizat la Sighişoara.

Potrivit acestuia, festivalul promovează consolidarea păcii sociale într-o societate pluralistă şi democratică.

"Scopul meu de a organiza acest festival vizează stabilitate în societate. Din acest motiv, festivalul se vrea intercultural şi nu festivalul etniilor. Pentru mine, societatea românească este cea mai importantă. Mă interesează mai mult să gestionăm prezentul şi viitorul decât să reinventăm tradiţii. (...) Aşadar încercăm să încurajăm promovarea la festival a artiştilor, scriitorilor contemporani din rândul minorităţilor naţionale. Totodată, oferim minorităţilor naţionale o Agora a dialogului intercultural. Cel mai important pentru mine este promovarea dialogului între oameni cu provenienţă etnică diferită", a arătat organizatorul ProEtnica.

Volker Reiter a adăugat că organizaţia pe care o conduce s-a confruntat cu probleme în perioada pandemiei de COVID-19 şi "nu s-a bucurat de niciun sprijin din partea nimănui", ceea ce a determinat restructurări de personal.

"Trebuie să ne gândim împreună dacă pentru viitor nu găsim o formă nouă de organizare. Este destul de complicat dacă în fiecare an trebuie să te apuci din nou să găseşti finanţări - se schimbă un ministru, un reprezentant. (...) Dacă acest festival vrea să aibă un viitor, nu poate să depindă de un singur om", a adăugat el.

Despre comportamentul electoral al partidelor minorităţilor naţionale în timp de pandemiei a vorbit, în cadrul evenimentului, prof. univ. Radu Carp, director al Departamentului de politici publice, relaţii internaţionale şi studii de securitate de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

"În Europa, la ora actuală, asistăm la o fragmentare fără precedent a spectrului politic. Pentru prima dată vedem în Germania un Guvern format din trei partide. În alte ţări, însă, sunt guverne formate din 4 -5 partide. (...) Dacă în urmă cu câţiva ani era o platformă comună, divizarea face aproape imposibilă reprezentarea în Parlament şi exemple sunt Macedonia de Nord, Bulgaria şi Slovacia. În toate aceste ţări a existat o instabilitate politică, tocmai în urma acestei fragmentări", a spus profesorul Carp.

Adrian Nicolae Furtună, reprezentant al Centrului Naţional de Cultură a Romilor, a susţinut, pe de altă parte, că această minoritate s-a confruntat cu un comportament discriminatoriu şi chiar abuziv în multe comunităţi din ţară în perioada pandemiei de COVID-19 şi, prin mediatizarea unor cazuri, "s-a mutat atenţia de la problema pandemiei şi modul de gestionare a acesteia de către autorităţi, atât la nivel local, cât şi la nivel central".

"Cred că este nevoie de o acţiune şi de recunoaştere din partea statului. (...) În timpul pandemiei au fost reluate o serie de stereotipuri şi în raport cu populaţia romă", a spus Nicolae Furtună, care s-a referit, între altele, la informaţii referitoare la revenirea unor cetăţeni romi din Italia şi diferite state.

Potrivit acestuia, bineînţeles, nu doar romii au fost cei care nu au respectat o parte dintre măsurile impuse în perioada pandemiei, dar faptul că se întâmplau astfel de lucruri în anumite comunităţi a fost condamnat la nivel public şi această condamnare a venit chiar şi din partea unor lideri şi activişti ai romilor, ceea ce din nou a atras un nou val de discuţii şi comentarii din partea publicului şi chiar a societăţii civile.

"Rolul de educare a populaţiei este un obiectiv de lungă durată. (...) Poliţia ar trebui să fie mai educată în ceea ce priveşte partea referitoare la relaţiile interetnice. (...) Un pas important care ar trebui făcut ar fi construirea unei arhive care să documenteze perioada pandemiei, care să documenteze felul în care au fost trataţi romii la spitale, de Poliţie, felul în care au trăit ei la nivel personal toată perioada pandemiei şi multe altele. Doar dacă avem instrumente putem reuşi să construim politici care să aibă succes şi rezultate concrete. (...) Încă nu suntem pregătiţi în a vedea diversitatea în adevăratul ei sens şi mă refer aici la realităţile istorice, pentru că, dacă am reuşi să facem asta, cu siguranţă că ne-ar fi mult mai uşor să înţelegem realităţile de astăzi", a concluzionat Nicolae Furtună.

Cetatea Sighişoara găzduieşte, în perioada 6 - 10 octombrie, un eveniment care propune două teme de dialog intercultural: Conferinţa ProEtnica - "Minorităţile naţionale din România în situaţie de criză" şi "Academia Interculturală ProEtnica", organizat de Asociaţia Divers, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului şi Asociaţiei Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara.

Dezbaterile de joi au fost moderate de Maria Korek, preşedintele Asociaţiei Divers.

AGERPRES este partener media la acest eveniment. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)