Peste 30 de localnici, de la copii la vârstnici, de pe Valea Barcăului au îmbrăcat, miercuri, costumele tradiţionale moştenite de la bunicii şi străbunii lor şi le-au prezentat, alături de poveştile lor, la căminul cultural din Valcău de Jos, într-un inedit concurs ce a avut ca scop descoperirea, conservarea şi promovarea costumelor populare dintr-una din cel mai bine conservate zone etnografice din Sălaj.
 

Concursul cu premii în bani "Povestea costumului popular de pe Valea Barcăului" a fost organizat de Asociaţia Atelierul de Joc Popular şi Asociaţia Salvăm Casele Albastre Pe Valea Barcăului, premiile, în valoare totală de 2.500 lei, fiind oferite cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj.
 

"Astăzi avem un eveniment prin care vrem să salvăm costumele populare, lumea să fie motivată să nu le mai vândă şi să nu le mai ducă peste hotare, să înveţe să aprecieze munca bunicilor şi străbunicilor noştri şi să înţeleagă valoarea lor", a declarat pentru AGERPRES Felicia Sabău, una dintre iniţiatoarele evenimentului.

Pasiunea Feliciei Sabău pentru costumele populare datează de aproape 20 de ani şi a început cu straiele rămase de la bunicii ei.

"Am început să colecţionez costume de aproape 20 de ani. Am început cu costumele bunicilor. Fratele meu a demolat casa bunicilor şi eu am salvat ce s-a putut de acolo. Am adus la mine zadiile, spăcelele şi cojoacele şi am vrut să-mi fac o mică expoziţie acasă. Dar, în timp, pasionată de costumul popular, am tot colecţionat costume, până când nu mi-a mai ajuns casa şi atunci am decis să relocăm o casă tradiţională. Acum avem deja în proiect o a doua şi o a treia casă, tot tradiţionale, pe care să le relocăm şi vom continua cât ne mai ţin puterile. Am primit sprijin din partea Centrului de Cultură şi Artă Sălaj şi a Primăriei din Valcău de Jos", a spus aceasta.
 

Prezentă în juriul de la evenimentul de miercuri, Camelia Burghele, etnograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, a subliniat că Valea Barcăului este o zonă specială în ceea ce priveşte costumele populare de aici.

"Acest concurs îşi propune, în primul şi primul rând, să sensibilizeze, să stimuleze, să le arate tuturor oamenilor simpli de pe Valea Barcăului, pentru că la acest eveniment participă ţăranii simpli de aici, cât este de important costumul tradiţional şi cât e de valoros, mai ales că e un costum absolut special pentru zona Sălajului. E un costum foarte vesel, colorat de cele mai multe ori cu flori, e un costum tineresc, e un costum cusut cu aţă colorată pe pânză de cânepă, cu spăcel şi poale largi. Zadiile (şorţurile - n.r.) sunt negre, plisate foarte mărunt", a explicat etnograful.

Potrivit acesteia, pliurile zadiei erau realizate în trecut printr-o tehnică neobişnuită, mai puţin cunoscută.

"Pentru că nu aveau cu ce să pliseze aceste zadii, fetele, atunci când scoteau pâinea caldă din cuptor, o aşezau peste aceste pliuri, bineînţeles cu un ştergar alb peste. Pâinea fierbinte şi umedă plisa o parte din zadie. Săptămâna viitoare, când scoteau pâine din cuptor, iar făceau o bucată de zadie, până când reuşeau să pliseze toată zadia. Acesta este secretul tradiţional al acestor zadii plisate foarte, foarte mărunt, de pe Valea Barcăului. Ca să facă un costum de felul acesta, în mod sigur lucrau cel puţin un an de zile", a menţionat Camelia Burghele.
 

Proiectul de salvare şi promovare a costumului popular de pe Valea Barcăului va continua, prin reproducerea sa de către femeile din sat şi inclusiv prin reluarea cultivării de cânepă, din care se produce pânza costumelor.
 

"Cele mai vechi costume au în jur de 120 de ani. Avem femei care însă mai ţes, avem femei care cos şi reproducem modele vechi, prin tehnica cusutului 'pă laibăr', cu flori mici, mărunte, specific Văii Barcăului. La poale avem 'ciurul' şi 'cipca', adică dantelă realizată pe pânză. Costumele sunt făcute din cânepă, încă mai avem pânză salvată. Intenţionăm, pe viitor, să punem şi un lan de cânepă şi avem şi instrumentele pentru prelucrarea cânepii, inclusiv războiul de ţesut", a mai spus Felicia Sabău. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: (c) Sebastian OLARU / AGERPRES