Muzeul Satului Bănăţean (MSB) din Timişoara marchează cele cinci decenii de activitate, în perioada 27 - 29 august, printr-un simpozion aniversar intitulat "Tradiţie şi Modernitate în satul românesc. Muzeul Satului Bănăţean la 50 de ani", care cuprinde vernisaje, mese rotunde, comunicări ştiinţifice.

Participă zeci de invitaţi muzicologi, etno-muzicologi, folclorişti şi istorici din toată ţara, online.

În cadrul secţiunii Etno-muzicologie, moderate de prof. univ. dr. Lucian Emil Roşca (Universitatea de Vest din Timişoara) va fi prezentat, între altele, volumul ştiinţific "Cercetări şi studii - Etno-muzicologie, Bizantinologie şi Etnologie", iar muzeograful MSB, drd. Marius Matei va prezenta lucrarea "Portul tradiţional din Banatul de câmpie - postavurile", în timp ce dr. Filip Petcu (Muzeul Naţional de Artă din Timişoara) aduce o expoziţie dedicata picturii, fotografiei şi memoriei, "On the sunny side of the Jazz".

Masa rotundă "Condeierii Plugari între tradiţie şi inovaţie" îi va avea ca promotori pe muzeograful MSB dr. Maria Mândroane, organizatorul Festivalului Condeierilor Plugari, dr. Gheorghe Secheşan, Dan Liuţ, Florina Colgea.

Istoria Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara s-a născut din ideea înfiinţării unui muzeu etnografic în aer liber a lui Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Bănăţean (928-1940), cunoscută personalitate culturală a Banatului. În anul 1928, a cerut municipalităţii acordul pentru a înfiinţa în curtea Castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci "de interes istoric şi artistic", case ţărăneşti etc.

Dupa mai multe insistente din partea celor care i-au urmat la conducerea Muzeului Banatului (Marius Moga, Ioan Dihor), în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafaţă de teren, de lângă Pădurea Verde, pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000, el a funcţionat ca secţie a Muzeului Banatului, după care a devenit instituţie separată, în subordinea Consiliului Judeţean Timiş.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Între miile de piese de patrimoniu atrag vizitatorii ţesăturile (costum popular şi ţesături de interior, covoare, ponievi, ştergare), icoane, artă a prelucrării lemnului, ceramică, la care se adaugă obiecte de uz casnic din metal sau alte materiale, unelte şi recipiente necesare unor ocupaţii străvechi, respectiv albinărit, pescuit şi vânătoare, obiecte de cult, măşti populare, pictură naivă, figurine, albume, jucării.

După separarea de Muzeul Banatului, în noul MSB s-au materializat proiecte noi, Aleea Etniilor (Casele Maghiară, Germană, Casa Slovacă, Ucraineană Sârbă, urmând să li se alăture case cu specificul tuturor etniilor din banat)

În paralel, din anul 2000, în fiecare primă duminică a lunii mai, aici are loc Festivalul Etniilor, manifestare cu caracter de spectacol cultural artistic în care fiecare etnie îşi etalează tradiţiile de port, gastronomice şi muzicale.

Muzeul Satului Bănăţean mai găzduieşte şi alte manifestări binecunoscute, între care Târgul Meşterilor (o expoziţie cu vânzare de produse tradiţionale ale culturii populare din toată ţara) şi Festivalului Plai.

Proiectul Muzeului Satului Bănăţean cuprinde ca punct de maximă atractivitate Centrul Civic al satului, conceput ca un spaţiu viu de viaţă culturală, socială şi administrativă, alcătuit din Primăria din Sărăzani (subzona Făget, secol XVIII), Casa Naţională din Babşa (l927, subzona Lugoj), vama Timişoara (care fusese plasată pe drumul principal dinspre Lipova, secol XIX), Şcoala din Bârna, Birtul din Bârna (secol XIX) şi Biserica din Topla (secol XVIII, subzona Făget). Au fost restaurate gospodăriile din Bata, Birchiş, Căpâlnaş, Jupâneşti, Zolt şi în parte Jebel şi s-a finalizat centrul civic prin amenajarea şi reconstrucţia bisericii din Topla. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)