Arheologi ai Muzeului Naţional al Banatului (MNaB) din Timişoara împreună cu specialişti europeni doresc reconstrucţia unei porţi a fortificaţiei din zona Corneşti-Orţişoara, considerată a fi cea mai întinsă din Europa, datată din Epoca Bronzului, pentru stimularea turismului în zonă.

Arheologii Muzeul Naţional al Banatului care cercetează de peste un deceniu situl arheologic Iarcuri de la Corneşti, care se întinde pe o suprafaţă de peste 1,700 hectare, au anunţat chiar începerea unor demersuri pentru ca obiectivul să fie inclus în patrimoniul UNESCO. De mai mult timp, aici se doreşte şi construirea unui punct muzeal în care să fie expuse vestigii descoperite în timpul şantierelor arheologice care se derulează periodic.

"Fortificaţia descoperită la Corneşti poate reprezenta un punct important de atracţie, nu doar pentru turiştii interesaţi de istorie ci şi pentru familii dornice să petreacă timp în aer liber, înconjuraţi de magia unui loc de pe vremea Troiei. În cadrul unei întâlniri facilitate de managerul Muzeului Naţional al Banatului, Claudiu Ilaş, am discutat cu prof. dr. Mathias Wehmhoff, director al Museum fur Vor- und Fruhgeschichte Berlin, cu dr. Bernhard Heeb, curator al colecţiilor Troia şi Cipru ale aceluiaşi muzeu din Germania şi cu Andrei Bălărie, şef secţie Arheologie. Am discutat despre punctul muzeal şi baza de cercetare care urmează a fi construite la Corneşti şi despre reconstrucţia unei porţi cercetate în anul 2013, pentru a putea exemplifica cum arăta fortificaţia în urma cu 3.500 ani", a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica.

Reprezentanţii MNaB anunţau, anul trecut, că se doreşte includerea sitului de la Corneşti - Iarcuri în patrimoniul UNESCO, fortificaţia îndeplinind toate criteriile pentru clasarea sa, ultimul punct de pe listă fiind existenţa unui punct muzeal/bază de cercetare ale cărui demersuri de construcţie sunt deja demarate.

Cercetarea arheologică sistematică de la Corneşti - Iarcuri a fost iniţiată în anul 2007, de arheologul MNB dr. Alexandru Szentmiklosi şi dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre şi Proto-istorie din Berlin, fiind sprijinită financiar de către Consiliul Judeţean Timiş, Deutsche Forschungsgemeinschaft şi Statul Hessen prin iniţiativa Loewe.

În anul 2007, arheologii MNaB au descoperit fortificaţia de la Corneşti cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit, descoperirea fiind considerată de către aceştia ca fiind extraordinară, ţinând cont că fortificaţia de la Corneşti a fost realizată de oameni care trăiau în urmă cu 3.000 de ani.

Directorul MNB de atunci, Dan Leopold Ciobotaru, declara pentru AGERPRES că dacă descoperirile de pe teren vor confirma observaţiile din satelit, "fortificaţia va deveni cea mai mare descoperită vreodată în Europa. Are mai bine de o treime din suprafaţa Timişoarei. Era un loc acoperit de iarbă. Fortificaţiile sunt făcute din pământ".

El preciza că din ceea ce s-a scos la lumină până la acel moment se poate concluziona că aici a existat o populaţie timpurie de traci preocupaţi cu agricultura, creşterea animalelor, dar şi cu schimburile comerciale. Ei îşi construiau locuinţe din lemn, în gropi circulare, ce aveau acoperiş din paie. Au fost descoperite, de asemenea, vestigii care conduc spre ideea că aveau şi spaţii de cult, unde s-au găsit diverse obiecte destinate ritualurilor. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)