Solistul Orchestrei Radio, Răzvan Suma, profesor de violoncel la Universitatea de Muzică Bucureşti, a declarat în cadrul Festivalului ''70 de ani de luterie reghineană'', organizat de Asociaţia Artiştilor Lutieri din România (AALR), că nivelul calitativ şi cantitativ al instrumentelor fabricate la Reghin este în creştere şi acest lucru se datorează atât lemnului de calitate, cât şi profesionalizării lutierilor la şcoli de tradiţie din Europa.

"Eu şi Ella Bokor, cei doi violoncelişti care suntem în acest eveniment, am cântat pe instrumente ale lutierilor din Reghin, ceea ce este extraordinar, pentru că nivelul calitativ şi cantitativ al instrumentelor din Reghin este în creştere. Calitativ este într-o creştere extraordinară. Asta înseamnă că ideile pe care noi le avem că în Reghin există doar fabrici şi totul este industrial se distrug în momentul acesta de o calitate a unor lutieri care chiar ştiu ce fac. (...) Prin deschiderea graniţelor, lutierii din România au avut şansa să colaboreze cu lutieri din afara ţării, pe lângă asta mulţi au mers afară şi au studiat. Colaborarea cu lutieri din ţările în care s-a inventat luteria, Italia, Germania, Franţa este foarte importantă pentru lutierii români. Pentru că, cu siguranţă, Vivaldi a avut pentru cine să compună muzică, Paganini cânta pe nişte instrumente extraordinare şi e clar că nu s-a inventat în România luteria, dar acum sărbătorim 70 de ani de luterie reghineană - e clar că nu sunt 300 de ani - dar 70 de ani de foarte mult. E important că există în România asemenea performanţă", a declarat Răzvan Suma.

Violoncelistul a spus că această calitate a instrumentelor este dată şi de faptul că avem parte în România de materie primă de calitate, care mai poate fi regăsită în Bosnia.

"Paltinul creţ care se foloseşte la instrumentele muzicale, cel mai bun este în România şi în Bosnia. Din acesta se fac eclisele şi spatele unui instrument, adică alcătuiesc un instrument în proporţie de 90%. Molidul este foarte important pentru că se fac feţele. Noi nu avem în România abanos, dar asta nu înseamnă nimic, pentru că îl importăm", a subliniat Răzvan Suma.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

În cadrul Festivalului "70 de ani de luterie reghineană" a fost organizat şi un concert extraordinar susţinut de instrumentişti cu nume foarte mari ale scenei din România, cu instrumente fabricate la Reghin, între aceştia regăsindu-se Rafael Butaru - concert maestru al Orchestrei Filarmonicii Bucureşti, Radu Dunca - concert maestru la Opera Naţională, Răzvan Suma - solist al Orchestrei Radio, Ana Ungureanu - concert maestru la Orchestra Metropolitană, precum şi artişti cunoscuţi precum Mircea Lazăr, Adrian Vasile, Cătălina Filipescu, Ella Bokor.

"La acest concert extraordinar am participat alături de prieteni foarte buni, colaboratori ai lutierilor din Reghin la Bucureşti, noi suntem colaboratori practici pentru că exact cum am spus, este o înfrăţire între producători de instrumente şi muzicieni, adică este este o legătură indestructibilă, adică unii fără alţii nu pot", a declarat Răzvan Suma.

Directorul general al SC Hora SA Reghin, cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din Europa, Nicolae Bâzgan, a precizat că în cei 70 de ani de la construirea primei viori la Reghin, din această fabrică au plecat peste 4,6 milioane de instrumente.

"Condiţiile în care se prezintă momentul de faţă nu sunt prea îmbucurătoare. (...) Am făcut o statistică până la jumătatea acestui an, de la începutul fabricaţiei s-au făcut 4.630.000 de instrumente muzicale, din care majoritatea au fost destinate exportului. Acum avem în jur de 200 de angajaţi, dar am avut şi 580 la începutul anului 1990", a precizat Nicolae Bâzgan.

Un alt mare producător de viori din România, Vasile Gliga, susţine că este unul dintre beneficiarii istoriei viorii de la Reghin, întrucât a învăţat meserie de la discipolii celui care a adus luteria în acest oraş, în 1951, Roman Boianciuc.

"E o mândrie, o bucurie şi sunt onorat că fac parte din această breaslă şi particip la acest eveniment, la 70 de ani de activitate, care a început în 1951. Sunt un beneficiar al istoriei viorii din Reghin, am fost învăţat de către cei care i-au fost elevi maestrului Boianciuc să fac un instrument de la început la sfârşit, în 1988 am făcut primul instrument singur, pe care l-am trimis la Cremona şi care mi-a dat o siguranţă în viaţă. Faptul că am reuşit în viaţă se datorează faptului că am avut o meserie, ştiam toate fazele dar nu pot să spun că sunt un un lutier desăvârşit, fiindcă din orice construcţie de vioară, în fiecare zi, înveţi. Chiar şi acum studiez îmbunătăţirea sunetului la nivelul cel mai înalt ca să văd ce trebuie făcut astfel încât un instrument să sune cât mai bine şi să satisfaci cerinţele soliştilor. Reghinul se poate numi pe bună dreptate oraşul viorilor şi Cremona României. Dacă Italia se mândreşte cu Cremona sau Germania cu Mittenwald, România se poate mândri cu Reghinul, fiindcă România este cel mai mare producător de instrumente muzicale din lemn din Europa, majoritatea făcute la Reghin. Sunt multe familii care trăiesc din această îndeletnicire şi din construcţia de viori", a spus Vasile Gliga.

Firmele Gliga numără 220 de angajaţi, dintre care 150 la Fabrica din Reghin, 40 la Topliţa şi 30 în Republica Moldova.

Asociaţia Artiştilor Lutieri din România organizează, începând de marţi până joi, Festivalul "70 de ani de luterie reghineană", pe parcursul căruia au loc o serie de concerte extraordinare susţinute de artişti de renume cu viori confecţionate la Reghin, precum şi o serie de evenimente menite să promoveze în rândul publicului, în special al copiilor, atât meşteşugul, cât şi pasiunea pentru cântat. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Irina Poenaru, editor online: Gabriela Badea)