Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că şcolarizarea tuturor copiilor şi asigurarea unităţilor de învăţământ cu învăţători şi profesori bine pregătiţi ar trebui să constituie "prima grijă" şi susţine că introducerea unor noi discipline în programa şcolară reprezintă "o falsă problemă a şcolii româneşti".

"Prima grijă a noastră ar trebui să fie şcolarizarea tuturor copiilor şi prevenirea abandonului şcolar. Altă grijă ar trebui să fie asigurarea tuturor şcolilor cu învăţători şi profesori buni, bine pregătiţi. Cum să fac limba şi literatura română cu un 'profesor' care abia şi-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul şi directorul de şcoală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl ameninţă, în faţa elevilor şi părinţilor, cu destituirea?", a scris Pop, luni, pe Facebook.

El consideră că "şcoala noastră are nevoie - înainte de înlocuirea materiilor vechi cu unele noi - de măsuri drastice organizatorice, de reaşezarea ei pe un făgaş normal, bine arătat nouă de Spiru Haret, de Petru Poni şi chiar de Mihai Eminescu (care a fost o vreme inspector şcolar)".

Ioan-Aurel Pop aminteşte anunţul despre o nouă materie şcolară care ar putea să fie predată începând cu anul 2022 în şcolile din România, educaţia cinematografică, pe care îl caracterizează drept una dintre "extravaganţele acestei veri buclucaşe", şi trece în revistă mai multe propuneri privind introducerea unor discipline în programa şcolară - educaţia financiar-bancară, antreprenorială, protecţia mediului ori educaţia sexuală -, subliniind însă că "dacă facem un calcul simplu, ajungem la concluzii complet nerealiste".

"Aceste noi discipline şcolare (în număr de 12-13), propuse şi enumerate aici fără epuizarea listei, odată acceptate toate - ele au toate o raţiune de a fi - ar conduce la 12-13 ore pe săptămână (dacă am socoti că o singură oră săptămânal este de ajuns) sau la 24-26 de ore pe săptămână (dacă fiecărei materii i s-ar rezerva câte două ore). În prima variantă, ar mai rămâne câteva ore săptămânal pentru materiile clasice, care ar urma şi ele să se rezume la câte o singură oră pe săptămână. În varianta a doua, cu 24-26 de ore deja ocupate, ar trebui renunţat la matematică, limba şi literatura română, limbi străine, fizică, biologie, chimie, istorie, geografie, educaţie fizică etc", spune Pop.

Opoziţia dintre planurile de învăţământ considerate clasice şi aplicate încă, în oarecare măsură, în prezent, şi programele şcolare propuse recent este una falsă, aparentă, mai susţine preşedintele Academiei Române.

"Contrapunerea, de exemplu, a istoriei faţă de protecţia mediului este total lipsită de logică, fiindcă cele două realităţi se completează şi, uneori, se suprapun. Cunoaşterea prezentului oamenilor care au trăit în trecut (adică învăţarea istoriei) înseamnă pentru orice elev dobândirea experienţei de viaţă, în cadrul căreia intră şi protejarea planetei, a apelor, a pădurilor, a aerului. La istorie se învaţă cum şi de ce a început poluarea mediului, când s-au văzut primele semne negative, ce măsuri s-au luat, unde s-a ajuns până astăzi cu tulburarea echilibrului natural. La fel se întâmplă cu toate celelalte 'educaţii' propuse aşa de imperativ: educaţia 'sexuală' începea odinioară de foarte timpuriu, în familie şi în şcoală, încă de când elevul de clasa a cincea învăţa la botanică înmulţirea plantelor, a celulelor, apoi la zoologie, înmulţirea animalelor, la anatomie, înmulţirea omului; tot aici se dobândesc şi cunoştinţele elementare de igienă", arată Ioan-Aurel Pop.

El susţine că "a crede că disciplinele 'clasice' trebuie acum abolite sau reduse drastic, pentru că ne obligă la aceasta modernitatea, societatea trepidantă în care trăim, schimbările năucitoare reprezintă cel puţin o mare naivitate" şi "câteodată şi o lipsă acută de logică".

"Şcoala noastră nu are nevoie acum neapărat de schimbarea numelui materiilor, de introducerea de noi discipline încheiate cu medii trimestriale (semestriale), de cruţarea memoriei elevilor, ca să le fie mintea odihnită. Dacă crede cineva că fetele minore nasc înainte de vreme sau că îşi încep viaţa sexuală prea repede sau că nu respectă igiena sau că sunt surprinse traversând strada în afara trecerilor de pietoni etc. pentru că nu învaţă la şcoală nimic despre sex, despre naşteri, despre curăţenie sau despre circulaţia pe drumurile publice, se înşală amarnic. Ele fac toate aceste lucruri fiindcă provin - în mare măsură - din familii dezorganizate, pentru că nu merg deloc la şcoală sau pentru abandonează şcoala după o clasă sau două. Adică, pentru că nu beneficiază deloc de educaţie organizată", spune Ioan-Aurel Pop.

Altă "grijă" ar trebui să fie asigurarea tuturor şcolilor cu învăţători şi profesori buni, bine pregătiţi, consideră preşedintele Academiei, care pledează pentru tratarea "cu seriozitate" a şcolii.

"Cum să fac limba şi literatura română cu un 'profesor' care abia şi-a luat bacalaureatul, dacă l-a luat? Cum să aibă profesorul şi directorul de şcoală un statut respectat în comunitate, dacă primarul îl ameninţă, în faţa elevilor şi părinţilor, cu destituirea? (....) Fireşte, anii au trecut şi şcoala este obligată să ţină pasul cu viaţa, dar nu aruncând peste bord valorile reale în favoarea unora iluzorii. Iar programele europene, naţionale sau locale de educaţie sunt foarte importante, dar nu de ele ducem lipsă în primul rând, ci de aplicarea legilor existente, de scoaterea educaţiei din statutul de cenuşăreasă, de tratarea cu seriozitate a şcolii. Altminteri, vom distruge fără bombe şi pandemii, dar pas cu pas, acest popor", a mai scris Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)