Primarul municipiului Sighişoara, Ioan-Iulian Sîrbu, a anunţat, duminică, faptul că Muzeul de Istorie din localitate a început documentarea unor poveşti reale din istoria Cetăţii Medievale şi a oraşului, pentru a fi puse în scenă la viitoarele ediţii ale Festivalului "Sighişoara Medievală" în aşa fel încât această manifestare să devină cu adevărat autentică.

"Muzeul de Istorie din Sighişoara are sarcina de a documenta o serie de întâmplări reale care s-au petrecut în Cetatea Medievală astfel încât, de anul viitor, să fie prezentate scene reale care au făcut parte din istoria Sighişoarei. Am discutat cu domnul director Nicolae Teşculă, iar dânsul va pregăti, de la an la an, aceste poveşti şi vom încerca să reconstruim scene care au făcut parte din istoria noastră", a spus Ioan-Iulian Sîrbu.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a declarat, pentru AGERPRES, că Sighişoara are o tradiţie bogată în ceea ce priveşte Evul Mediu, începând cu sistemul de fortificaţii, Cetatea, turnurile de apărare, dar şi o istorie bogată, bazată pe mărturii scrise şi pe dovezi arheologice.

"Sighişoara a fost asediată şi cucerită de două ori, a avut poveşti, a avut încartiruiri de trupe, dar a avut şi o serie de legende care pot fi valorificate, care să aducă autenticitate acestui eveniment. Aş aminti legenda legată de Turnuleţul de la Chip şi de ceea ce înseamnă asediul turcilor asupra Sighişoarei", a arătat Nicolae Teşculă.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Potrivit directorului, legenda spune că, la marginea de Vest a oraşului, pe locul numit "La Chip", la poalele acestui turnuleţ izolat, cu o formă ciudată, acoperit cu şindrilă, ar fi îngropat un paşă otoman, ucis împreună cu elefantul său alb de un foc de archebuză, care şi acum ar doborî recordul mondial de distanţă.

Paşa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său alb cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Sighişoarei, ceea ce însemna un adevărat record al acelor vremuri, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighişoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.

Legenda mai spune că, imediat după ce paşa şi elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp.

Directorul Muzeului de Istorie susţine că acelei campanii otomane în jurul căreia s-a ţesut legenda paşei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV şi XVIII, iar specialiştii în arme medievale susţin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanţă de tragere destul de scurtă, între 50 şi 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Pe lângă datele istorice şi legendele legate de asedierea oraşului, Sighişoara mai poate prezenta scene din viaţa breslelor, însă şi sfârşitul execuţiilor publice, în urmă cu 317 ani, odată cu decapitarea fostului primar Johann Schuller von Rosenthal.

Ca o ironie a sorţii, cel care l-a condamnat la moarte prin decapitare pe fostul primar Johann Schuller von Rosenthal în 28 septembrie 1703, comitele saşilor, Johannes Sachs von Harteneck, ajuns şi el primar al Sibiului, a murit la rândul său decapitat, câţiva ani mai târziu.

"Vor fi poveşti reale colorate cu anumite legende, plus opere literare din secolul XIX în care a intrat şi istoria oraşului, mă gândesc la Povestea Angelinei şi atacul turcilor asupra oraşului şi la alte astfel de mici vodeviluri sau scene scrie în secolul XIX care trebuie scoase din arhive şi biblioteci. Acestea ne vor aduce originalitatea", a precizat Nicolae Teşculă.

Foto: (c) Dorina Matiş/AGERPRES

Şi toboşarul cetăţii, Dorin Stanciu, care este artist plastic de profesie, crede că a venit momentul ca istoria Sighişoarei să fie pusă în valoare prin cel mai vechi festival medieval din România şi că inclusiv viaţa oraşului în perioada ciumei ar fi un subiect foarte interesant de prezentat.

A XXVII- a ediţie a Festivalului "Sighişoara Medievală", care se derulează până duminică seara, a fost organizată în timp record de către administraţia publică locală, după ridicarea restricţiilor impuse de pandemia de SARS-CoV-2, iar din acest motiv programul nu a fost foarte complex şi diversificat, comparativ cu ediţiile din anii trecuţi. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)