''Purtata'' - Jocul fetelor şi nevestelor de pe Târnave, din care cel mai cunoscut este cel al Fetelor de la Căpâlna, va fi conservat şi promovat printr-un proiect finanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, "'Purtata' - Jocul fetelor şi nevestelor de pe Târnave va fi conservat, promovat şi valorificat printr-un proiect al Centrului de Cultură 'Augustin Bena' Alba, care este finanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul presupune o cercetare etnografică a jocului de femei şi fete de pe Valea Târnavelor, din judeţul Alba, conştientizându-se astfel rolul şi importanţa moştenirii culturale a satului tradiţional românesc.

În următoarele luni, membrii echipei Centrului de Cultură "Augustin Bena" vor derula o cercetare coregrafică în zona Târnavelor în vederea identificării şi culegerii purtatelor păstrate în memoria colectivă.

Activitatea de culegere şi cercetare a proiectului se va organiza în localităţile Căpâlna de Jos, Feisa, Biia, Cetatea de Balta, Crăciunelu de Sus, Sâncel, Pănade, Iclod, Crăciunelu de Jos, Tăuni, Lunca şi Lupu, sate unde s-au practicat aceste jocuri de femei şi fete.

"Prin intermediul proiectului, specialiştii au şansa de a studia aprofundat jocurile de femei şi fete ale acestei zone, din păcate, până acum, puse prea puţin în valoare", arată sursa citată.

Ulterior, purtatele culese vor fi transcrise melodic şi coregrafic, urmând a fi tipărită o carte. Concomitent, se vor realiza o expoziţie fotografică şi un film documentar cu purtatele de pe Târnave. Suitele coregrafice din zona Târnavelor şi produsele proiectului (carte, film) vor fi promovate printr-un spectacol muzical-coregrafic în aer liber organizat la Alba Iulia.

"Proiectul reprezintă una dintre acţiunile specialiştilor Centrului de Cultură 'Augustin Bena' Alba pentru păstrarea şi promovarea zestrei de tradiţii şi obiceiuri specifice satului românesc. Astfel, proiectul se va axa, atât pe aducerea în actualitate a jocului de femei şi fete, printr-o abordare alternativă: spectacol şi expoziţii de fotografie în spaţii convenţionale şi neconvenţionale, editare de carte, realizare de film documentar şi ilustrare în mediile virtuale, cât şi conservarea acestui valoros material coregrafic specific zonei Târnavelor. Credem că este o ocazie deosebită de a cerceta amănunţit un obicei cu valoare de tezaur etnofolcloric, pe care îl putem păstra apoi în zestrea de tradiţii a judeţului Alba", a spus, potrivit comunicatului, managerul Centrului de Cultură "Augustin Bena", Alexandru Pal.

"Purtata" - Jocul fetelor şi nevestelor este un dans popular interpretat numai de femei şi este specific satelor de pe Valea Târnavei.

"Originea acestui obicei coregrafic se pierde în timp, undeva la mijlocul Evului Mediu. Versurile rostite de femeile, care participă la 'Purtată', s-au transmis oral, din generaţie în generaţie, iar paşii de dans au fost învăţaţi de fetele din zonă de la mamele lor. Coregrafia presupune un dans realizat de un şir de femei, care păşesc în ritm cadenţat, una în spatele celeilalte, cu opriri şi retrageri pe pas. În tot acest timp, fetele şi nevestele interpretează un cântec specific, fără însă a fi acompaniate muzical", menţionează sursa citată.

Cea mai cunoscută este "Purtata" Fetelor de la Căpâlna, un dans unic şi spectaculos, cu spirale, linii şerpuite şi cercuri, cu melodii şi versuri dedicate dragostei.

În urmă cu mai mulţi ani, acorduri din "Purtata" Fetelor de la Căpâlna au fost folosite chiar de o vedetă internaţională, rapperul Jay-Z, pentru melodia "Murder to Exellence". Jay-Z a folosit un "sample" din Purtată, care a fost preluat mai exact dintr-o melodie inspirată din folclorul autohton al gemenelor de la Indiggo, Mihaela şi Gabriela Modorcea, care sunt amintite în lista artiştilor colaboratori în realizarea piesei.

Dansul, care se joacă pe contratimp, a fost "descoperit" în urmă cu câteva decenii de o învăţătoare venită de dincolo de munţi, din Vechiul Regat, pe nume Stana, care s-a căsătorit cu directorul şcolii din Căpâlna, Teodor Biriş. Ea a organizat fetele din sat pe mai multe grupe de vârste.

"Noi, 'domnii', cum ni se spunea în sat celor plecaţi la învăţătură şi la înalte universităţi, n-am observat frumuseţea lui, deşi regulat participam la jocul tinerilor ce se organiza duminica şi în zilele de sărbătoare. A trebuit să vină Stana Biriş de pe alte meleaguri ale ţării, dotată cu o sensibilitate de artist, să descopere şi să lanseze acest dans, jucat cu o distincţie aparte", spune un fiu al satului, Vasile Marcu, în monografia comunei Jidvei apărută în urmă cu mai mulţi ani.

Uimită de frumuseţea şi puritatea interpretării, Stana Biriş a pus bazele ansamblului de dansuri populare şi le-a scos pe fetele de la Căpâlna în lume, obţinând cu acest joc numeroase premii şi distincţii la diverse festivaluri şi concursuri. AGERPRES / (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)