Angajaţii Bibliotecii Naţionale a României cer Ministerului Culturii, într-o scrisoare deschisă, să facă o analiză atentă în privinţa spaţiilor solicitate din această clădire, care au fost proiectate pentru activităţi de bibliotecă, şi să revină asupra acestor decizii.

Conform unui comunicat transmis AGERPRES vineri, este solicitată "reanalizarea şi anularea adresei din data de 14.06.2021, prin care Ministerul Culturii revine şi mai solicită Bibliotecii Naţionale a României încă 500 mp pentru relocarea totală sau parţială a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor".

Semnatarii scrisorii deschise precizează că cei aproximativ 2.400 de metri pătraţi solicitaţi pentru personalul Ministerului Culturii "sunt ocupaţi în totalitate de angajaţii, inclusiv din serviciile suport ale bibliotecii: IT, Achiziţii, Financiar-Contabilitate, Resurse umane, Casierie, Administrativ, Atelierul de tâmplărie, depozite de tranzit cu publicaţii, Centrul Naţional ISBN-ISSN-CIP, Serviciul Dezvoltare Instituţională şi birourile de director care au mai rămas bibliotecii, iar toate celelalte spaţii de birouri - ale bibliotecii - deja le-a preluat Ministerul Culturii".

În comunicat se afirmă că "personalul bibliotecii, în momentul de faţă, a ajuns la un minim istoric" şi apreciază că "acest fapt nu va permite o dezvoltare ulterioară şi o menţinere a statutului şi funcţiilor sale unice în Sistemul Naţional al Bibliotecilor din România".

"În condiţiile creşterii constante a fondurilor de documente ale Bibliotecii Naţionale a României, a diversificării ofertei de produse şi servicii a instituţiei, în situaţia în care Biblioteca Naţională a României depune eforturi considerabile să răspundă tuturor aşteptărilor publicului, fără resurse materiale şi cu un personal tot mai redus de la an la an, dar din fericire dedicat acestei nobile meserii, Ministerul Culturii trebuie să depună eforturi constante în susţinerea singurei biblioteci din subordinea sa - bibliotecă unică la nivel naţional prin funcţiile şi atribuţiile sale. Prin reducerea semnificativă a spaţiului, alocarea unui buget subdimensionat care nu îi permite dezvoltarea, Biblioteca Naţională a României va fi în situaţia de a nu-şi mai putea exercita funcţiile fundamentele şi definitorii pentru o astfel de instituţie: patrimonială, socială şi educativă", se mai arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii scrisorii deschise subliniază că eliberarea spaţiilor solicitate de Ministerul Culturii, ocupate în prezent de angajaţii Bibliotecii Naţionale a României, "nu are sens şi nici nu este posibilă, în condiţii normale".

"Corpul Aulă a fost proiectat de la bun început ca un spaţiu de birouri pentru structurile de specialitate şi pentru cele suport, în timp ce corpul bibliotecii a fost proiectat şi este destinat activităţilor cu publicul - spaţii de studiu individual, săli de lectură, spaţii pentru evenimente, depozite, spaţii în care se desfăşoară fluxul de prelucrare a documentelor. Această delimitare permite separarea fluxurilor de activităţi şi conduce la oferirea unor condiţii adecvate de lectură şi studiu pentru utilizatorii bibliotecii. Spaţiul de birouri din corpul bibliotecii este extrem de limitat, este ocupat numai de către angajaţii care deservesc în mod direct publicul şi permite astfel, servicii prompte. În condiţiile date, relocarea întregului personal din corp Aulă, în corpul bibliotecii ar atrage după sine desfiinţarea unor săli de lectură destinate publicului şi transformarea lor, improprie, în spaţii de birouri, ceea ce implică investiţii financiare importante de la bugetul statului care ar putea fi evitate", se mai arată în document.

Prin adresele din 27.04.2021 şi 28.05.2021, Ministerul Culturii solicită cu celeritate acordul Bibliotecii Naţionale a României privind preluarea spaţiilor de la parter, mezanin şi etajul 1 - Corp Aulă, în suprafaţă de 2.389,75 mp, aflate în administrarea Bibliotecii Naţionale a României, pentru organizarea de spaţii de birouri, în condiţiile creşterii numărului de funcţii publice de la 139 la 195. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)