Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi că Ion C. Brătianu a construit ţara, "nucleul ei solid" şi a accentuat că liberalii Brătieni "ne-au dat o lecţie desăvârşită de civism".

"Ion C. Brătianu a construit ţara, mai precis nucleul ei solid, atunci când a făcut Revoluţia de la '48, când s-a dus la Dusseldorf ca să-l aducă pe Principele Carol, când a pus bazele Partidului Naţional Liberal, când a condus timp de 12 ani cel mai solid şi cel mai longeviv guvern al României Moderne, când a militat pentru moneda naţională, pentru independenţă, pentru transformarea României în regat şi pentru câte altele", a spus Pop, la simpozionul "Ion C. Brătianu - 200 de ani de la naştere", desfăşurat în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

El a subliniat că "liberalii Brătieni ne-au dat o lecţie desăvârşită de civism".

"Anume, ne-au învăţat că nu există activism politic în limitele idealurilor personale, ci în lumina idealurilor publice, naţionale. Nu putem conduce ţara dacă n-am sădit un pom, dacă n-am făcut o casă, fiindcă nu ne crede nimeni. Brătienii, câştigând încrederea celor care le-au delegat puterea, au făcut nu o casă simplă, ci casa tuturor românilor. Din acest punct de vedere, Brătienii au fost, într-adevăr, constructori şi arhitecţi ai României. La două secole de la naşterea marelui Ion C. Brătianu, e bine să ne aducem aminte, dar amintirea nu e de ajuns. E necesar să învăţăm din mesajul său. El a făcut România modernă, iar alţi membri ai familiei au contribuit la organizarea şi funcţionarea României. Toţi trei Brătienii pomeniţi de mine aici - Ion, Ionel şi Gheorghe - au fost membri ai Academiei Române. Nici o familie de români neîncoronaţi n-a reuşit să facă atât demult pentru ţară", a spus Pop.

Ioan-Aurel Pop a arătat că "dacă s-ar face un dicţionar al marilor români şi al marilor familii de români care au făcut Unirea cea Mare, care au făcut Ţara Modernă, acest dicţionar ar putea foarte bine să înceapă chiar cu numele de Brătianu".

"Înainte de a trece din această viaţă, Ion C. Brătianu, care se năştea acum două secole, onorat între timp cu titlul de membru al Academiei Române, chiar înainte de a trece la cele veşnice a rostit următoarele cuvinte, citez: 'mă voi răsuci în mormânt, dacă voi, fii mei, nu întregiţi ţara'. E vorba de asumarea conştientă, de rolul şi de împlinirea idealurilor naţionale şi nu de mărunte scopuri personale. Iar unul dintre fii, Ionel, avea să-i continue munca şi să devină, într-adevăr, unul dintre cei mai mari oameni politici şi oameni de stat pe care i-a avut vreodată România, dacă nu cel mai mare", a spus preşedintele Academiei.

Istoricul l-a amintit şi pe celălalt fiu al lui Ion C. Brătianu, Gheorghe Brătianu, care avea să devină unul din cei mai mari medievişti români din toate timpurile.

"Evident, şi în legătură cu acest ilustru fiu, membru titular al Academiei Române, mort ca martir la Sighet, s-ar putea spune multe şi numai de bine", a adăugat Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei a transmis salutul nepoatei lui Ion C. Brătianu, fiica lui Gheorghe Brătianu, adresat acestui for cu prilejul organizării simpozionului.

În cuvântul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a arătat că Ion C. Brătianu a fost protagonistul celor mai importante evenimente care au dus la constituirea statului modern român, amintind contribuţiile acestuia în Revoluţia de la 1848, la realizarea Unirii Principatelor şi cimentarea acesteia prin aducerea Principelui Carol I în România.

"Generaţia lui Brătianu, Rosetti şi a tuturor personalităţilor care s-au reunit a realizat o transformare spectaculoasă a României. De la caftan s-a trecut la tot ceea ce era european, o europenizare accentuată a României. Generaţia lui Ion C. Brătianu a realizat vocaţia de ţară europeană, de neam aparţinând Europei pentru români", a evidenţiat Ludovic Orban.

Personalitatea lui Ion C. Brătianu, căruia o puternică vocaţie a patriotismului politic i-a marcat destinul, a mai fost evocată de directorul Muzeului Naţional Peleş, dr. Narcis Dorin Ion, care a vorbit despre conacul de la Florica şi impresionanta bibliotecă a marelui bărbat de stat, şi de directorul general al Bibliotecii Academiei Române", prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, care a prezentat o parte din corespondenţa liberalului.

Simpozionul a fost urmat de vernisarea expoziţiei cu acelaşi nume, organizată în sala "Theodor Pallady" de Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară şi de Cabinetul de Stampe, Fotografie, Hărţi, în cadrul căreia au fost expuse colecţii de documente şi fotografii din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române. Documente de arhivă, corespondenţă cu oameni politici ai vremii sau cu familia, fotografii, diplome, medalii, antologii de discursuri, volume monografice sunt tot atâtea exponate prezentate în expoziţie.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 10 iunie şi va putea fi vizitată între orele 10,00 şi 15,00.

Născut la 2 iunie 1821, la Piteşti, Ion C. Brătianu s-a format în atmosfera revoluţionară a Parisului de la mijlocul secolului al XIX-lea, care i-a furnizat atât entuziasmul, cât şi cunoştinţele diplomatice şi politice necesare unei viitoare construcţii naţionale. Fondator al Partidului Naţional Liberal, în 1875, şi primul său preşedinte, Ion C. Brătianu îşi leagă numele de cele mai importante momente din istoria statului român modern. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)