Muzeul ASTRA organizează de vineri până duminică o serie de activităţi specifice Paştelui catolic, fiind vorba despre vopsirea ouălor, pomişorul de Paşte, element de bază în decorul mesei tradiţionale la saşi şi reconstituirea obiceiului căutatului, adresat copiilor, informează un comunicat de presă remis AGERPRES.

Vineri şi sâmbătă va avea loc vopsirea ouălor de Paşti, după ora 10,00, la gospodăria de viticultor sas din Şeica Mică a Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.

"Ouăle de găină, raţă şi gâscă adunate din cuibarele gospodăriilor din Muzeul ASTRA vor fi decorate cu diverse frunze din grădină. Depănând poveşti despre Paştile de altădată, muzeograful va introduce vizitatorul în atmosfera de sărbătoare a casei săseşti. În comunităţile săseşti din Transilvania, ouăle se vopseau în Joia Verde (Grundonnerstag) şi în Vinerea Mare (Karfreitag). La început, ouăle de Paşti se colorau numai în roşu (viaţa, sângele vărsat de Mântuitor), galben (soarele) şi negru (patimile îndurate de Iisus). Mai apoi s-au introdus culorile verde, albastru şi maro. Se foloseau culori naturale obţinute din buruieni, diferite flori şi frunze, precum şi din fructe şi coji de copac, preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă extrem de variată de nuanţe. Se foloseau arinul, prunul, nucul, socul, cornul, mesteacănul, mălinul, leuşteanul, macul", se arată în comunicatul muzeului sibian.

Potrivit sursei citate, pentru prepararea culorilor, se foloseau vase noi, ca să nu se păteze ouăle. Vopsirea ouălor cu substanţe extrase din plante era o adevărată artă, pe care femeile ştiau să o practice cu un simţ artistic deosebit. Cele mai frumoase ouă erau cele din zona Bistriţei, ornate cu flori, spice de grâu, frunze de viţă-de-vie, desenate cu motive inspirate din ciclul vieţii, sau scrise cu diferite zicale, pe care feciorii le dăruiau iubitelor. Cu această ocazie, fetele de măritat aveau prilejul să-şi aleagă logodnicul în funcţie de frumuseţea oului primit.

În zona Sibiului se practica tehnica de vopsire a ouălor în frunze de ceapă roşie şi galbenă decorate cu frunze. După ce planta era înlăturată, rămânea în alb doar conturul acesteia.

Vineri, sâmbătă şi duminică, în Muzeul ASTRA va fi pregătit decorul pentru masa de Paşte - Pomişorul de Paşte, în intervalul 10,00-16,30.

"În faţa gospodăriei din Şeica Mică (sectorul viticol), un pomişor decorativ îi va întâmpina pe vizitatorii dornici să-l anime cu gânduri de bine! Cartonaşele în formă de ou, prinse cu panglici multicolore, personalizate de către vizitatori cu un gând bun lăsat scris, vor împodobi crenguţele pomului, îndemnând publicul să afle mai multe despre Paştele la saşi. Aceste cartonaşe vor fi disponibile la intrarea principală din Muzeul ASTRA, la casieria instituţiei. Ouăle folosite la coptul Hencleşului şi altor preparate nu se spărgeau, conţinutul lor fiind suflat printr-un mic orificiu făcut cu un ac la ambele capete ale acestora. Această practică de eliminare a albuşului şi gălbenuşului intra în atribuţiile copiilor, la fel ca şi decorarea oului şi mai apoi împodobirea crenguţelor proaspăt culese din grădină. Pomişorul se păstra în camera cea bună până în ziua de Paşte, când se punea pe masă alături de bucatele tradiţionale. Astăzi, acest vechi obicei de influenţă germană, de împodobire a pomişorului de Paşti, se practică mai mult la oraş, fiind un ornament foarte îndrăgit, care a pătruns tot mai mult pe mesele românilor de sărbători", precizează muzeografii sibieni.

Copiii vor avea ocazia să reconstituie în muzeu şi obiceiul căutatului ouălor, duminică, între orele 11,00 şi 13,00.

"Pentru cei mici bucuria primăverii vine odată cu iepuraşul de Paşte. Pentru a-l întâmpina cum se cuvine şi a intra în atmosfera sărbătorilor, aceştia vor căuta ouăle ascunse de iepuraş. Cei mai activi participanţi vor fi premiaţi cu dulciuri şi cu tradiţionalul ou de Paşte", a declarat muzeograful Camelia Ştefan. AGERPRES/(AS-Isabela Paulescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)