Reprezentanţii conducerii Universităţii "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, alături de cadre didactice şi universitare, oameni de cultură şi autorităţi au lansat, joi, un apel public la responsabilitatea statului român faţă de situaţia Ansamblului Monumental "Calea Eroilor".

Potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES, dat fiind caracterul ireversibil al degradării operelor, semnatarii apelului susţin că este nevoie urgentă de o intervenţie specializată, care să se desfăşoare în mod transparent. De asemenea, mai punctează oamenii de cultură din Gorj, este nevoie să fie publicate toate evaluările stării fizice a monumentelor, făcute în ultimii ani.

"În prezent, au loc nişte lucrări la operele din piatră, dar nici decidenţii locali, nici Ministerul Culturii şi nici Institutul Naţional al Patrimoniului nu au comunicat explicit ce tip de lucrări se derulează, în ce constau ele, ce experţi le-au propus, în baza căror studii şi de ce aprobări legale beneficiază. În al doilea rând, solicităm publicarea proiectului de modernizare a Căii Eroilor, care a fost realizat de arhitectul Dorin Ştefan, cu ani în urmă, şi care, din motive inexplicabile, nu este disponibil nici pentru specialişti şi nici pentru publicul larg. Pentru punerea lui în operă este nevoie de peste 40 de milioane de euro, din care au fost alocate în urmă cu trei ani doar 2 milioane de euro, de către statul român, cu care autorităţile locale au reuşit doar să sape o groapă de câţiva zeci de metri, pe Axa Brâncuşi. În prezent, lucrările sunt abandonate şi nu există nicio explicaţie oficială din partea instituţiilor statului român", se arată în apelul trimis către autorităţile centrale, inclusiv către Administraţia Prezidenţială.

Totodată, aceeaşi sursă punctează că este nevoie ca autorităţile competente, consultând specialiştii din domeniu, să decidă dacă trebuie sau nu pus în operă proiectul arhitectului Dorin Ştefan.

"În caz afirmativ, trebuie iniţiate demersurile de alocare a întregii finanţări şi de identificare a unor constructori responsabili, care au mai lucrat în situri cu o valoare excepţională pentru umanitate, nu doar pentru România, aşa cum este Axa Brâncuşi de la Târgu Jiu. Fie că va fi pus sau nu în operă proiectul arhitectului Dorin Ştefan, atragem atenţia decidenţilor de la nivel central că, în prezent, parcurile care adăpostesc capodoperele brâncuşiene nu beneficiază nici măcar de măsuri elementare de întreţinere. Atât Parcul Coloanei Infinite, cât şi Parcul Monument Brâncuşi beneficiază de un iluminat precar. Dacă în Parcul Coloanei Infinite, vegetaţia s-a dezvoltat atât de mult încât capodopera este din ce în ce mai puţin vizibilă, în Parcul Monument Brâncuşi, copaci seculari au ajuns să se prăbuşească la doar câţiva centimetri de capodoperele din piatră, nefiind luate niciun fel de măsuri de evaluare a ambientului vegetal şi de întinerire a lui. Mai mult, periodic, o parte din canalizarea Târgu Jiului inundă Parcul Monument Brâncuşi şi, implicit, capodoperele din piatră. Acest parc nu beneficiază de niciun fel de sistem de drenare a apelor pluviale, deşi adăposteşte opere de artă expuse în aer liber, care valorează sute de milioane de euro", se mai arată în documentul citat.

Aceeaşi sursă precizează că deşi municipiul Târgu Jiu este proprietar al Ansamblului Brâncuşi, drepturile de imagine asupra capodoperelor au fost pierdute în favoarea unui cetăţean canadian de origine română, în cadrul unui proces în care Primăria Târgu Jiu în mod deliberat şi inexplicabil nu şi-a timbrat acţiunea în procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Este nevoie să fie identificate modalităţi juridice de redobândire a drepturilor de imagine şi să fie iniţiată, în paralel, o negociere reală, de către statul român, cu cetăţeanul canadian. În anul 2019, fără nicio consultare publică, la Târgu Jiu s-a înfiinţat Muzeul Naţional Brâncuşi, care neavând nici buget şi nici măcar un obiect muzeal în patrimoniu, funcţionează ca muzeu, nefiind nici măcar acreditat. Este puţin probabil ca statul român să identifice resursele financiare necesare pentru achiziţionarea de opere Brâncuşi, care să populeze acest 'muzeu naţional', în condiţiile în care, în 2020, acelaşi stat român a alocat doar 1.000 de lei, în Planul Naţional de Restaurare, pentru Ansamblul Brâncuşi. Aşadar, este nevoie ca statul, împreună cu specialiştii, să decidă în legătură cu oportunitatea menţinerii acestui aşa-zis muzeu, într-un oraş care oricum adăposteşte cele mai importante lucrări brâncuşiene", se mai spune în apel.

Semnatarii documentului mai solicită statului român ca, împreună cu specialişti din domeniu, să analizeze oportunitatea de a redepune dosarul de candidatură al ansamblului pentru a fi inclus în patrimoniul UNESCO abia după ce operele au fost restaurate şi după ce Axa Brâncuşi va fi fost pusă în valoare aşa cum merită capodoperele care o compun. AGERPRES / (AS - autor: Irina Poenaru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)