Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a anunţat joi că lucrările de consolidare, restaurare şi reamenajare de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vor fi finalizate prin contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

"La Muzeul de Istorie au fost nişte chestiuni procedurale care au împiedicat finalizarea lucrărilor. Dar acolo am veşti bune, în baza acordului cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, statul român a contractat un împrumut de 300 de milioane de euro şi aproximativ jumătate din această sumă va pleca către finalizarea lucrărilor de restaurare a Muzeului de Istorie a României. Ştiţi că acolo a fost implicată, la un moment dat, firma defunctului Vasile Turcu, ulterior au mai fost nişte probleme procedurale legate de un concurs la care au participat mai mulţi arhitecţi, dar azi vă pot spune că s-au găsit banii necesari, o sumă deloc mică, în jur de 150 de milioane de euro, pentru a se finaliza lucrările la Muzeul Naţional de Istorie a României", a precizat Gheorghiu.

El a adăugat că împrumutul a fost contractat doar pentru a finanţa mai multe obiective de patrimoniu, iar mai mult de jumătate din această sumă o va consuma MNIR.

"În România, sunt peste 33.000 de obiective clasate, am fi avut nevoie şi în alte părţi, dar la MNIR era impetuos necesar să finalizăm nişte lucruri care sunt tărăganate de mult timp şi azi nu ar fi trebuit să fim în această situaţie. (...) Nu există pericolul de a se pierde aceşti bani, pentru că vorbim aici de un împrumut şi nu există niciun interes de a se tărăgăna lucrurile. Deja suntem în procedura prin care vom putea anunţa la un moment dat un contract care se va ocupa de acest proiect", a explicat Bogdan Gheorghiu.

Potrivit ministrului Culturii, pentru Palatul Cantacuzino procedurile sunt în curs, fiind depuse contestaţii legate de firma câştigătoare. "Sunt nişte contestaţii acolo. Până la sfârşitul acestui an, vom avea clar firma care va demara lucrările acolo şi în momentul acela vom da mai multe detalii legate de termenele de finalizare", a precizat el.

Gheorghiu a informat, totodată, că în privinţa proiectului "Timişoara - Capitală culturală europeană" a primit o scrisoare de la Bruxelles prin care i s-a solicitat să aibă consultări cu autorităţile locale din oraşul de pe Bega referitor la recomandarea de a se amâna evenimentul pentru anul 2023, după mai multe discuţii căzându-se de acord asupra acestui aspect.

"În primă fază, domnul Robu a fost reticent la această propunere, pentru că avea un parteneriat cu Novi Sad la care nu prea dorea să renunţe. Am avut câteva discuţii lungi, repetate. În final, concluzia a fost să picăm de acord pentru 2023 şi să dăm un răspuns pozitiv Bruxelles în acest sens", a explicat Gheorghiu.

El a precizat că bugetul alocat iniţial nu va fi afectat, deoarece obiectivele rămân aceleaşi, creşte doar timpul de implementare.

"Există şi un aspect pozitiv din punctul acesta de vedere, pentru că, în momentul în care am ajuns ministru şi am analizat situaţia, o mare parte dintre ele nu cred că s-ar fi încadrat ca şi realizare pentru 2021, dar în contextul actual cred că vor fi 100% realizate obiectivele pe care şi le-au propus pentru a se desfăşura cu succes acest proiect", a menţionat Bogdan Gheorghiu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, imagine: Dan Mihalcea, editor video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Adrian Dãdârlat)