Firma care execută lucrările de reabilitare a clădirii Operei Naţionale Române din Timişoara (ONRT) va folosi camere video de scanare în profunzime a pereţilor laterali porţii principale de acces, pentru a clarifica dacă în nişele respective mai există două statui despre care se crede că reprezintă cele două muze, Thalia şi Euterpe, sau pe împăratul Franz Iosef şi pe împărăteasa Sisi (Elisabeta).

Identitatea personajelor reprezentate de cele două statuete nu poate fi stabilită, întrucât aceia care au trăit în perioada în care ele erau vizibile nu mai trăiesc, iar fotografiile care înfăţişează statuetele sunt din plan îndepărtat şi nu pot fi identificate clar chipurile.

"Am dat această temă firmei care execută lucrările şi am cerut ca în momentul în care este potrivit, din punct de vedere al stadiului tehnologic, să lămurim acest aspect al statuilor, să-l facem, să vedem dacă acele statui mai sunt acolo sau nu. Probabil că se va practica un orificiu şi în fiecare nişă se va introduce o cameră video. Dacă sunt, va trebui avizul Comisiei de monumente de la Bucureşti pentru a vedea ce facem cu ele, pentru că este vorba despre un monument istoric, dar este şi o problemă a arheologilor, chiar dacă nu se intervine în pământ, ci într-un perete al unei clădiri monument", a detaliat, marţi, pentru AGERPRES, primarul Nicolae Robu.

Atât arhitecţii, cât şi istoricii oraşului susţin prezenţa statuetelor în respectivele lăcaşuri, dar nimeni nu poate să precizeze pe cine înfăţişează. Unii spun că ele îi reprezintă pe împăratul Franz Iosef şi pe împărăteasa Sisi, alţii susţin că ar fi două ipostaze ale împăratului Franz Josef, în timp ce reprezentanţii Operei se aşteaptă să iasă la iveală cele două muze, Thalia (a comediei) şi Euterpe (a poeziei lirice).

''Sigur există statuetele, nu doar se bănuieşte. Ştiu că ele sunt încastrate în perete. Ceea ce este de dorit din punctul nostru de vedere, al celor care ne ocupăm de cultură şi de artă şi avem şi un bagaj de cunoştinţe istorice, este să laşi în perete statuile, să fie vizibile. Să demantelezi şi să-l laşi acolo pe Franz Josef, pentru că aşa s-a numit teatrul atunci, 'Franz Josef', la întemeierea sa (1871-1875), iar proiectul este făcut de doi arhitecţi de la Viena, Helmer şi Fellner, constructori a numeroase săli de teatru din Europa - Budapesta, Viena, Odessa'', declara, pentru AGERPRES, înainte de intrarea în renovare a clădirii, directorul Muzeului de Artă Timişoara, istoricul Victor Neumann.

Clădirea care adăposteşte Opera Naţională Română Timişoara (ONRT), Teatrul Naţional, Teatrul German de Stat şi cel Maghiar a intrat în renovare în toamna trecută şi va beneficia de lucrări de reabilitare a exterioarelor în valoare de 632.000 de lei (fără TVA), suma urmând să fie suportată de la bugetul local. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Oana Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)