Municipiul Bucureşti este opera a numeroase personalităţi care au marcat, într-un fel sau altul, destinul Capitalei României. Domnitori, primari, arhitecţi, medici, negustori, fotografi, pedagogi ş.a. şi-au pus, în timp, amprenta asupra unui oraş care a crescut ca în poveşti, de la o epocă la alta şi de la o generaţie la alta. Prezentăm în cele ce urmează câteva nume dintr-o listă lungă de persoane publice asociate capitalei ţării.

* * *

Vlad Ţepeş (1431-1476), domnitor:

La 20 septembrie 1459, domnitorul Vlad Ţepeş emitea un hrisov la Bucureşti, primul act domnesc datat de aici, fiind prima atestare documentară a Bucureştiului.

Foto: (c) Cristian NISTOR/AGERPRES FOTO

Tablou din Expoziţia 'Dracula - voievod şi vampir' expusă la Muzeul Naţional de Artă al României

Radu cel Frumos (1437/1439-1475), domnitor:

La 14 octombrie 1465, Radu cel Frumos a mutat Curtea Domnească de la Târgovişte la Bucureşti. Din 1462, până prin 1476, în timpul său nu au mai fost emise documente de la Târgovişte.

Mircea Ciobanul (n.?-1559), domnitor:

Domn al Ţării Româneşti, sprijină activitatea tipografică a lui Dimitrie Liubavici şi a diaconului Coresi. Se ocupă de dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, fiind ctitorul Bisericii Domneşti de la Curtea Veche, cel mai vechi lăcaş de cult din Capitală, care se păstrează şi astăzi în forma sa originală.

Gheorghe Ghica (1600-1664), domnitor:

În noiembrie 1659, din ordin turcesc, mută capitala la Bucureşti, dărâmând reşedinţa din Târgovişte.

Constantin Brâncoveanu (1654-1714), domnitor:

A înfiinţat în 1694 Academia domnească din Bucureşti, o şcoală superioară cu limbă de predare greaca veche, în clădirile de la mănăstirea "Sfântul Sava". Domnia lui debutează prin apariţia Bibliei de la Bucureşti, prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi în limba română. A ctitorit Biserica Sfântul Gheorghe Nou.

Manuc Mârzaian (1769-1817), negustor:

Hanul lui Manuc este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Bucureşti, monument istoric. Este locul unde a fost semnat Tratatul de la Bucureşti din 1812 în urma căruia a rezultat ocuparea Basarabiei de către Imperiul Rus. În 1806, începe construcţia hanului, ce va fi terminată în 1808. Terenul pe care este construit a aparţinut, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Curţii domneşti.

Foto: (c) Constantin CIOCAN/Arhiva Istorică AGERPRES

Hanul lui Manuc (Hanul Manuc) din Capitală,1971.

Constantin şi Grigore Capşa - Casa Capşa, comercianţi:

În 1882 existau în Bucureşti 35 de cofetării, dintre care cea mai veche şi mai renumită rămâne Capşa, înfiinţată încă de la 1852. Acestea erau localurile frecventate de bucureştenii de altădată. Istoria Casei Capşa este legată de numele familiei care a ctitorit-o, fiind cea mai veche firmă de acest gen din România. Alături de cofetărie, a fost ridicat şi un hotel (1886) şi apoi Cafeneaua Capşa (1891).

Foto: (c) COSMIN HEREA/Arhiva istorică AGERPRES

Casa Capşa din Capitală, 1995.

Gheorghe Lazăr (1779-1823), pedagog:

Considerat fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească, a înfiinţat în 1818 în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, "Şcoala de la Sfântul Sava".
 

Foto: (c) CRISTESCU RADU/Arhiva istorică AGERPRES

Gheorghe Lazăr

Emanoil Protopopescu-Pake (1845-1893), primar:

Este considerat unul dintre cei mai buni primari ai Bucureştiului, fiind cel care a modernizat oraşul: a deschis noi linii de tramvai, a impus reguli arhitecturale foarte riguroase. Pe timpul mandatului său s-au realizat axele nord-sud şi est-vest, construindu-se principalele bulevarde, dar şi 28 de şcoli, şcoala de comerţ de pe strada Domniţa, Morga, un azil de noapte, serviciul gratuit de transport cu trăsura al bolnavilor la spital. A introdus iluminatul electric pe bulevardul principal şi a amenajat Parcul Cişmigiu cu fântâna care reprezenta o copie după acea de la Saint-Cloud. Cât a fost primar au fost pavate cu piatră şi bolovani numeroase străzi şi trotuare.

Carol Davila (1828-1884), medic:

Medic şi farmacist român, de origine franceză, născut în Italia. A contribuit fundamental la organizarea învăţământului medical din România. A organizat serviciul românesc de ambulanţe. În 1855 a înfiinţat o şcoală de felceri, iar în 1856 o şcoală secundară de chirurgie cu program şcolar teoretic-liceal şi sanitar-militar. În 1869, a înfiinţat Facultatea de Medicină din Bucureşti. A înfiinţat împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina botanică din Bucureşti.

Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES

Carol Davila

Carol Popp de Szathmary (1812-1887), fotograf de artă:

Pictor şi grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă şi documentarist din Regatul Român şi unul dintre primii zece fotografi din Europa. A deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vizavi de Biserica Sărindar. A realizat numeroase fotografii în Bucureşti, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Alexandru Antoniu (1860-1925), fotograf de renume al Bucureştiului:

A avut fotografii cu care a câştigat medalia de bronz la Expoziţia Universală de la Paris din 1900, care au fost incluse în Albumul General al României din anul 1901.

Ion Mincu (1852-1912), arhitect:

Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută şi ca arhitectură neo-românească, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Lucrări de referinţă ale sale: Casa Lahovary (1886); Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), în prezent Casa Doina; Casa Petraşcu din Piaţa Romană (1904); Şcoala Centrală de fete din Bucureşti (1890); Palatul Primăriei (proiect); Şcoala de război din Bucureşti (proiect); restaurarea Bisericii Stavropoleos (1904-1910); renovarea Casei Monteoru (1887-1888, Sediul Uniunii Scriitorilor); Casa Vernescu (1887-1889); decorarea Palatului de Justiţie (1890-1895).

Duiliu Marcu (1885-1966), arhitect:

Membru titular al Academiei Române, preşedinte de onoare a Uniunii Arhitecţilor din România. Printre clădirile proiectate de acesta se numără: Palatul Elisabeta, 1930-1937; Palatul CFR, 1934-1937; Palatul Monopolurilor de Stat, 1934-1941; Hotelul Athenée Palace, 1935-1937 (renovarea); Clădirea Biblioteca Academiei Române, 1936-1938; Clădirea Academiei Militare, 1937-1939; Palatul Victoria, 1937-1944.

Alexandru Săvulescu (1847-1902), arhitect:

A fost unul dintre întemeietorii Şcolii de Arhitectură din Bucureşti. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Palatul Poştelor şi Telegrafului, construit între 1894-1900.

Dem I. Dobrescu (1869-1948), primar:

A pus accent pe urbanism în mandatul său. Astfel au fost lărgite multe străzi, inclusiv Calea Victoriei, au fost construite străzi noi şi pieţe. Au fost transformate şi modernizate: Şoseaua Dudeşti, strada Colonel Ghica, Şoseaua Colentina, Calea Griviţei, Calea Rahovei, Calea Văcăreşti, Şoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate şi mărite Piaţa Universităţii şi Piaţa Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electrică şi canalizare. A decis eliminarea scăldatului în râul Dâmboviţa, construind primele ştranduri pentru adulţi. A instalat fântâni publice la toate colţurile străzilor. A salubrizat oraşul, a înfiinţat ceainării şi adăposturi gratuite pentru iarnă, destinate oamenilor fără casă, cantine pentru săraci şi muncitori. A dispus şi identificarea familiilor sărace care să primească ajutor de la primărie.

Petre Antonescu (1873-1965), arhitect:

Este autorul unor clădiri publice monumentale (palate administrative, bănci, ministere) şi a unor locuinţe. Printre lucrările sale se numără clădirea Primăriei Municipiului Bucureşti, ridicată între anii 1906 şi 1910, Palatul Băncii Marmorosch Blank, Palatul Facultăţii de Drept, Palatul Creţulescu, Hotel Triumf. Este şi arhitectul Arcului de Triumf, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, inaugurat la 1 decembrie 1936.

Vasile Urseanu (1848-1926), amiral:

Amiral român, fondator al Observatorului Astronomic Popular din Bucureşti. Cea mai mare realizare a sa ca preşedinte al Societăţii Astronomice Române a fost construirea prin eforturi financiare proprii, în 1910, a unei clădiri în Bucureşti pe Bd. Colţei (în prezent Lascăr Catargiu), clădire în formă de navă, actualul Observator Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", singurul observator astronomic din trecut destinat publicului.

Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930), prim-ministru, primar al Capitalei:

Pe timpul mandatului său au fost adoptate o serie de importante reglementări comunale, cum ar fi: regulamentul pentru construcţii, regulamentul pentru instalaţiile interioare de apă, canal, electricitate, regulamentul pentru vânzarea şi fabricarea pâinii sau regulamentul serviciului ridicării gunoaielor. A dispus înfiinţarea percepţiilor comunale, separând încasarea veniturilor locale de cele încasate prin administraţia financiară a statului. A finalizat în 1911 primul plan de sistematizare a Bucureştilor. Liniile generale ale acestui plan prevedeau: crearea de bulevarde circulare şi artere radiale, pieţe, principiul specializării cartierelor, crearea de parcuri, regularizarea râului Colentina. Principalele realizări: modernizarea străzilor şi amenajarea spaţiilor verzi; pavarea cu piatră cubică a principalelor artere şi a bulevardelor; construirea Uzinei Electrice Comunale (de la Grozăveşti), a Uzinei de Gaz pentru cartierele Griviţa şi Tei, a noului Abator Comunal, a Halei Obor; realizarea alimentării cu apă a Capitalei, iluminatul public, construcţia de locuinţe etc.

Nicolae Nenciulescu (1879-1973), arhitect:

A realizat Teatrul de vară Capitol (Alhambra) (1916), Palatul Regal (1928-1949) şi Imobil Generala, de pe Calea Victoriei 100, în 1929. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)

Surse:
Volumul ''Istoria Bucureştilor. Din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' de Constantin C. Giurescu (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966);
Volumul ''Municipiul Bucureşti cu Sectorul agricol Ilfov'' de Grigore Posea şi Ioana Ştefănescu (Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1984)