Expoziţia eveniment "Eli Lotar (1905 - 1969)", dedicată unuia dintre cei mai importanţi fotografi ai avangardei pariziene, s-a deschis joi seară la Muzeul Colecţiilor de Artă.

Organizată în deschiderea Sezonului România - Franţa în ţara noastră, de Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Centrul Pompidou şi Jeu de Paume, expoziţia reia într-o manieră originală retrospectiva Eli Lotar deschisă la Centrul Pompidou, în anul 2017, o co-producţie Centrul Pompidou şi Jeu de Paume, fiind o premieră absolută pentru România.

Potrivit organizatorilor, realizată în mare parte din fondurile Cabinetului de Fotografie al Muzeului Naţional de Artă Modernă - Centrul Pompidou şi cu concursul unor colecţii private, expoziţia reuneşte circa 80 de fotografii de epocă (vintage) şi o selecţie de 100 de documente (cărţi, reviste, scrisori, negative, filme) care ilustrează esenţa activităţii lui Eli Lotar.

Ea aduce în prim plan o viziune cuprinzătoare asupra creaţiei artistului, a unicităţii traiectoriei sale şi a universului său vizual, constituindu-se într-o binemeritată recunoaştere a contribuţiei lui Eli Lotar la conturarea modernismului fotografic şi cinematografic.

Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, a afirmat că faptul că opera lui Eli Lotar, artist mai puţin cunoscut în România decât în Franţa, este pusă astăzi în valoare şi în ţara noastră se datorează colaborărilor interculturale dintre cele două ţări.

În opinia acestuia, expoziţia, o premieră în România, "este una simbolică, întrucât reuneşte piese de patrimoniu, retrospectiva unui artist francez cu rădăcini româneşti, ştiut fiind faptul că Eliazar Lotar Theodorescu este fiul poetului Tudor Arghezi".

"Dacă poetul român marca în interbelicul european, prin poetica sa, noua paradigmă estetică modernistă, fotograful şi cineastul de origine română Eli Lotar propune prin arta sa un amplu gest de recuperare a mărcilor unei perioade extrem de fluide a culturii europene: momentul avangardelor, al evadărilor din canon şi al căutărilor de la începutul secolului trecut. (...) Pentru Eli Lotar lumea-fragment trece însă într-o etapă imediată şi prin procesul invers, de reasamblare a sensului după o mitologie modernă inedită, redefinirea spaţiilor-prag devine o normă pentru artistul consacrat şi, fără îndoială, toată creaţia sa primeşte, cum se poate vedea şi din această expoziţie retrospectivă, importanţa unei panorame socio-culturale europene a primei jumătăţi a secolului XX", a spus ministrul Culturii.

Preşedintele Institutului Francez, Pierre Buhler, a apreciat că artistul omagiat prin această expoziţie, Eli Lotar, este o personalitate "emblematică, deopotrivă pentru Franţa şi România".

"Inedită pentru Franţa şi pentru România, expoziţia prezentată la Bucureşti este puţin diferită de aceea deschisă la Jeu de Paume din Paris, care se axa pe Eli Lotar ca fotograf. Aici accentul cade mai mult pe corespondenţa cu tatăl său, cu poetul Tudor Arghezi, deci este vorba de o relaţie epistolară între cei doi, dar este şi o relaţie în care rezonează cumva cu relaţia dintre artă, literatură, cinematografie, pentru că toate acestea ţes laolaltă relaţii între cultură, între generaţii, între trecut şi prezent şi cred că acesta este şi sensul cel mai profund al Sezonului Franco-Român sau Româno-Francez, după cum doriţi să-l numiţi, acela de a oferi o moştenire generaţiilor viitoare, una culturală, bineînţeles", a spus Pierre Buhler.

El a precizat că, "tragedia de la Catedrala Notre-Dame de la Paris l-a împiedicat să participe la vernisaj pe ministrul francez al Culturii, Franck Riester".

Amfitrionul expoziţiei a fost directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu.

"La exact 60 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, putem să-i aducem un omagiu şi o recunoaştere binemeritată acestui fiu, cetăţean francez, dar român până în măduva oaselor, regizor foarte apreciat în cercurile cinematografiei pariziene, cum îl caracteriza la un moment dat, într-o scrisoare, Tudor Arghezi. Să-l aducem acasă, unde tatăl său l-a dorit şi nu a putut. Interesul pentru opera fotografică şi cinematografică a lui Eli Lotar sperăm să crească şi să provoace o recuperare necesară şi continuă a talentului său alături de posteritatea contemporanilor celebri cu care a colaborat", a spus Ioan Cristescu.

Fotograf şi cineast francez de origine română, important reprezentant al avangardei pariziene, Eli Lotar (Eliazar Lotar Theodorescu) este fiul poetului Tudor Arghezi, de la care a şi primit primul său aparat de fotografiat.

Lotar şi-a petrecut copilăria la Bucureşti, alături de tatăl său, pentru a "reveni" la Paris (oraşul în care s-a născut) în 1924. Aici se apropie de fotografa Germaine Krull, de la care învaţă meserie, şi mai târziu de suprarealişti, publicând mai ales în revistele de avangardă "VU", "Jazz" şi "Arts et métiers graphiques" şi participând la expoziţii internaţionale importante ca "Fotografie der Gegenwart", "Film und Foto" şi "Documents de la vie sociale".

"Fotografiile şi filmele lui Eli Lotar surprind o întreagă modernitate vibrantă, spectaculoasă, poetică, decadentă, tulburătoare: imagini din spitale şi abatoare, scene din viaţa prostituatelor, lumea plină de pitoresc a artelor spectacolului, peisaje mediteraneene şi situri arheologice greceşti aşa cum arătau acestea la începutul anilor '30", menţionează organizatorii.

Expoziţia, care este însoţită de catalogul "Eli Lotar (1905 - 1969)", de volumul de scrisori inedite "Eli Lotar. Scrisori / Lettres (1924 - 1926)", va fi deschisă până pe 14 iulie. AGERPRES/(AS, A - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Ministerul Culturii și Identității Naționale / Facebook