Profesorul Ioan Stanomir consideră că romanul "Istoria lui Mayta", de Mario Vargas Llosa, vorbeşte despre mizeria utopiei, mărirea şi decăderea eroului cărţii evidenţiind eşecul ideologiei "în care s-au investit atâţia dintre intelectualii şi activiştii sud-americani".

"Mărirea şi decăderea acestui erou este, de fapt, mărirea şi decăderea ideologiei în care s-au investit atâţia dintre intelectualii şi activiştii sud-americani. Şi este cu adevărat dramatic şi spectaculos tipul de oglindire pe care Llosa îl propune în finalul romanului său, atunci când descoperă un vânzător de îngheţată ambulant, care pe vremuri fusese revoluţionar şi care, culmea, îşi datorează cea de-a doua detenţie propriilor săi colegi de crez, care din revoluţionari au devenit gangsteri. (...) Dacă ne amintim, prima carieră a celui care avea să fie Iosif Visarionovici Stalin este cariera de gangster. Şi, până la urmă, în cazul lui Stalin, simbioza dintre aptitudinea de gangster şi vocaţia de dictator s-a realizat organic. În cazul lui Mayta asistăm la o revelaţie, care este şi revelaţia finală, aceea că între gangsterism şi revoluţionarism diferenţa este una la un moment dat cu totul absentă şi că eşecul ideologiei este un eşec al sistemului de valori care-l susţine pe Mayta şi prăbuşirea lui este prăbuşirea unei mişcări de care el ţine şi, în acelaşi timp, poarta de intrare către o situaţie politică şi mai îngrozitoare", a spus Stanomir la lansarea romanului "Istoria lui Mayta", de Mario Vargas Llosa, în traducerea lui Mihai Cantuniari, organizată, miercuri seară, de Editura Humanitas Fiction, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

El a afirmat că "finalul romanului este de departe cel mai provocator, insuportabil şi dureros".

"Romanul procedează prin învăluire, nu este de la-nceput un roman atroce. Dar, în momentul în care Mayta intră în scenă şi scriitorul-investigator descoperă închisoarea, descoperă bidonvilul, descoperă întâmplările lui Mayta de după prima sa detenţie, realizăm că Perul ficţional al lui Mario Vargas Llosa e, de fapt, o parte din Infern şi că din acest Infern nu există scăpare. Pentru că, pe de-o parte, scăparea în care se investeşte Mayta duce la trădarea de către tovarăşii săi de luptă sau la mişcarea Sendero Luminoso, la maoişti, iar, pe de altă parte, statul este în vremurile descrise de Mario Vargas Llosa o maşină de ucis la fel de înspăimântătoare ca şi gherila. Şi, repet, undeva între aceste plăci tectonice se află individul", a subliniat Ioan Stanomir.

Potrivit acestuia, romanul se constituie într-un "dialog de la distanţă şi cu o anumită tradiţie a literaturii ruse dedicată revoluţionarului", "demonii care au populat America Latină" nefiind "cu nimic mai puţin inventivi şi mai puţin sângeroşi decât cei care au populat Rusia şi mai apoi Europa".

Stanomir a mai spus că romanul "este o lectură destul de delicată dintr-un punct încolo, o lectură greu de suportat şi aproape atroce". "Nu e o lectură pentru timpurile noastre, în care literatura e confruntată cu un fel de divertisment în maniera unui serial de televiziune. Cei care doresc un serial de televiziune cu siguranţă că nu au ce să caute la această întâlnire cu Llosa. (...) Cred că este un roman care vorbeşte, cum spuneau clasicii marxismului, 'despre mizeria utopiei'", a încheiat Ioan Stanomir.

În cadrul întâlnirii, moderată de directorul general Humanitas Fiction, Denisa Comănescu, scriitorul şi jurnalistul Andrei Crăciun a afirmat că romanul este o carte despre un personaj "care ratează" şi în care scriitorul "bagă multe nuanţe", în timp ce jurnalistul Cătălin Striblea a spus că romanul, despre al cărui personaj principal nu ştii dacă e bun sau rău, i-a lăsat impresia agitaţiei zilelor noastre dominate de facebook.

Potrivit Humanitas, în "Istoria lui Mayta", ancheta unui scriitor care încearcă să reconstituie povestea troţkistului Alejandro Mayta şi a revoluţiei sale eşuate pe povârnişurile Anzilor în anul 1958 devine, sub ochii cititorului, o frescă amară a unei ţări divizate şi antagonizate. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Ioan Stanomir/Facebook.com