Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a pledat joi pentru iubire, înţelegere şi dialog, subliniind că forul este preocupat de recunoaşterea prestigiului intelectualilor valoroşi "care au gând bun pentru România", dar şi de "curmarea neînţelegerilor endemice" din sânul societăţii noastre.

"Proiectele de viitor ale Academiei sunt foarte multe şi toate sunt legate de cultura naţională, de cercetarea ştiinţifică, de spiritualitatea românească, de bunul mers al acestei ţări în general. Ne preocupă funcţionarea instituţiei, reaşezarea sa pe locul care i se cuvine, curmarea neînţelegerilor endemice din sânul societăţii româneşti, recunoaşterea prestigiului celor mai valoroşi intelectuali români sau străini care au gând bun pentru România", a afirmat Pop, în discursul susţinut la sesiunea festivă organizată cu ocazia împlinirii a 153 de ani de la înfiinţarea Academiei.

El a accentuat că, în ciuda rezultatelor de excepţie recunoscute în cadrul uniunilor internaţionale ale academiilor europene şi mondiale, "impactul Academiei Române e proporţional cu impactul ţării noastre în lume".

"Academia nu poate face minuni, nu poate crea imagine bună mereu din moment ce realităţile sunt aşa cum sunt. Ca să reflecţi binele ţării e nevoie ca să existe acel bine în realitate", a punctat academicianul.

Ioan-Aurel Pop a spus că în timpul comunismului, "într-un regim de dictatură", Academia a fost obligată "chiar să facă unele compromisuri (...) pentru ca instituţia să nu fie distrusă complet".

"Din păcate, Academia nu se poate concentra întotdeauna pe realităţile intelectuale, din moment ce, în urmă cu peste 70 de ani, a fost privată de toate bunurile sale, lipsită de unii din cei mai valoroşi membri, obligată să supravieţuiască într-un regim de dictatură şi chiar să facă unele compromisuri, pentru care nu pot fi acuzaţi oamenii pentru că nu sunt vremile sub oameni, ci bietul om sub vremi. Şi dacă au făcut compromisuri academicienii în regimul comunist au făcut pentru ca instituţia să nu fie distrusă complet", a declarat Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele forului a reamintit că Academia nu are fondurile necesare ca să funcţioneze independent.

"La 1989, când Academia şi-a reintrat în drepturi, după mai bine de patru decenii de privaţiuni, statul nu a înapoiat instituţiei decât o parte din ceea ce îi aparţinuse de drept. Restul bunurilor au trebuit recuperate pe calea justiţiei, prin procese îndelungate şi costisitoare. Acest imens efort, care nu s-a încheiat încă, a secătuit Academia de bani şi de energii. Academicienii nu sunt pe lumea asta ca să lupte cu legi nedrepte şi nici cu maşinaţiunile unor răuvoitori. În consecinţă, în ciuda legendelor care circulă, Academia nu are fondurile necesare ca să funcţioneze independent, demn, pentru că proprietăţile care ar putea-o ajuta sunt secătuite, ruinate, parţial distruse şi încă unele înstrăinate. Cu toate acestea, ca Pasărea Phoenix care renaşte din propria cenuşă, Academia a renăscut şi face eforturi uriaşe ca să funcţioneze la standarde cerute şi să îşi îndeplinească misiunea în serviciul naţiunii române", a subliniat Pop.

El a precizat însă că "Academia nu are nevoie de milă, nu are nevoie de compasiune, ci de respect şi de demnitate" şi a îndemnat la iubire, înţelegere şi dialog.

"Sunt, natural, instituţii şi personalităţi ale statului, multe - şi îmi face plăcere să spun asta -, care înţeleg statutul Academiei şi care acţionează în consecinţă. Şi le mulţumesc. Dar sunt şi răuvoitori. Informaţia corectă este extrem de importantă în lumea de azi. Ca şi forma de comunicare a informaţiei. Iar spaţiul şi timpul au interferat mereu în construirea lumii şi a edificiilor naţionale care alcătuiesc lumea. Avem datoria în această lume să ne manifestăm ca români şi ca purtători de mesaje româneşti. Numai aşa vom fi înţeleşi şi respectaţi şi numai aşa vom putea deveni buni europeni. Academicienii sunt în general personalităţi care şi-au dovedit profesionalismul şi competenţa în cele mai înalte domenii de-a lungul deceniilor lungi de activitate. Iar acum sunt bătrâni. Dar ce bătrâni! Haideţi să preţuim împreună această zestre pe care o avem. Să preţuim Academia, simbolul unităţii intelectuale a neamului românesc şi să ne împărtăşim, cum zicea Poetul, din acel farmec sfânt care privilegiază, în locul vrajbei, iubirea, înţelegerea şi dialogul", a încheiat preşedintele Academiei Române.

În cadrul evenimentului, academicienii Victor Spinei şi Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinţi ai forului, au prezentat activităţile desfăşurate de Academia Română dedicate Centenarului Marii Uniri, respectiv cercetarea ştiinţifică în Academia Română şi performanţele sale la nivel naţional şi internaţional.

La eveniment au fost prezente personalităţi ale ştiinţei şi culturii din România şi, ca invitaţi speciali, echipe de elevi cu rezultate excepţionale la olimpiadele internaţionale. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)