Academicianul Grigore Brâncuş, personalitate remarcabilă a filologiei româneşti, a fost omagiat miercuri de Academia Română, la împlinirea vârstei de 90 de ani, prilej cu care a amintit de cuvintele profesorului Alexandru Rosetti, care susţinea că a face filologie înseamnă a face deopotrivă şi folclor şi poezie, literatură şi dialectologie, fonologie şi limbă literară.

"Prima întâlnire a mea cu Rosetti a fost urmată de îndemnul de a citi 'cu creionul în mână' dicţionarul lui Densuşianu - Candrea, un dicţionar etimologic publicat în fascicole în 1914, poate şi cel mai bun. (...) Ataşamentul meu faţă de Rosetti a fost chiar covârşitor. (...) Eram pe un munte în Albania, împreună cu el, şi am rămas numai noi şi am vorbit de una de alta. Şi la un moment dat îmi spune: 'ştii că m-a invitat Jakobson (Roman Jakobson) să ţin timp de şase luni nişte lecţii în America. (...) Şase luni, zice, pe urmă s-ar putea prelungi alte şase, şi pe urmă... Era la vremea când se rămânea în Occident. Eu am sărit - nu am înţeles la început cum stau lucrurile - am sărit ca ars. Nu vă duceţi. 'M-aş duce', zice Rosetti, 'dar pe voi cui vă las?' Adică?, zic eu, iar din neînţelegere. 'Pe tine, pe Coteanu? Cui vă las? Că nu aveţi dosare bune şi trebuie să vă apăr. Şi, în al doilea rând, o să spun că eu fac istoria limbii române, nu fac altceva'. Bine, dar aţi început, zic eu, cu colindele la români, colinde religioase, ştie toată lumea asta. V-aţi apucat de descântece, aţi publicat Scrisorile de la Bistriţa. Astea nu sunt istoria limbii. Zice: 'ba da. Cine face istoria limbii române trebuie să facă tot'. Adică?, zic eu nedumerit. 'Tot! Şi folclor şi poezie, literatură şi dialectologie şi fonologie, şi limba actuală, limbă literară, tot trebuie. Altfel nu se poate face istoria limbii române'. Vă rog să meditaţi şi să mă iertaţi că am întins prea mult discuţia", a povestit academicianul Grigore Brâncuş.

Preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a elogiat în cuvântul său "preocupările" sărbătoritului "pentru limba vie", contribuţiile în cercetarea substratului traco-dacic al limbii române, ca şi întreaga operă a lui Grigore Brâncuş, sinteză în domeniile "istoriei limbii române, istoriei cuvintelor", ca şi lucrările dedicate moştenirii iluştrilor săi înaintaşi.

Pop a pledat pentru publicarea de către Academia Română a operei lui Grigore Brâncuş, pe care l-a caracterizat drept "un reper în domeniul cercetării ştiinţifice româneşti, cunoscut mai mult în străinătate decât în ţară".

Preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei, academicianul Eugen Simion, a vorbit despre "fostul asistent al lui Alexandru Rosetti", care a fost Grigore Brâncuş, "un intelectual de rasă, un mare lingvist, un om învăţat şi un spirit bine orientat pentru ştiinţă lingvistică, atât de importantă pentru un popor".

"A rămas acelaşi om serios, spirit stabilizator, liniştitor, calităţi tot mai rare în lumea agitată şi confuză în care trăim. Este în continuare ceea ce se cheamă un om de cuvânt, un om de bine, un om care ţine drumul drept, spre deosebire de mulţi alţii din intelighenţia românească, nu se leapădă de tradiţiile spirituale româneşti pentru a îmbrăţişa cu ardoare şi inconştienţă fantasmele globalismului. Este, din acest punct de vedere, un bun român european. Adică, un autentic om de ştiinţă, lucid, erudit, deloc gălăgios şi revendicativ", a spus Simion.

Despre activitatea profesorului Grigore Brâncuş au mai vorbit prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan, prof. univ. Gheorghe Chivu şi prof. univ. Nicolae Saramandu, membri corespondenţi ai Academiei Române, academicianul Mihai Cimpoi - membru de onoare al instituţiei, dr. Emanuela Timotin - secretar ştiinţific al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti".

Născut la 20 martie 1929, în comuna Peştişani din judeţul Gorj, Grigore Brâncuş a optat de la început pentru o carieră filologică. După absolvirea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pasionat fiind de istoria limbii române, urmează studii de specializare în Albania, unde va desfăşura o serie de anchete dialectale în sate locuite de aromâni. În 1968 îşi susţine doctoratul sub conducerea unuia dintre cei mai mari lingvişti români, academicianul Alexandru Rosetti.

Devine cadru didactic universitar la numai 21 de ani, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi rămâne la catedră aproape o jumătate de veac (1950 - 1999). Vreme de 18 ani a condus Catedra de limba română, iar între anii 1970 şi 1972 a deţinut funcţia de prodecan al facultăţii. Din 1990 este conducător de doctorat, iar din 1999 profesor consultant. În perioada 1968 - 1969 a funcţionat ca lector de limba română la universităţile din Amsterdam şi Groningen din Olanda.

Grigore Brâncuş are contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări, între care "Limba română contemporană. Morfologia verbului", "Vocabularul autohton al limbii române", "Introducere în istoria limbii române", "Concordanţe lingvistice româno-albaneze", şi în importante reviste de specialitate. A colaborat la alcătuirea Dicţionarului limbii române al Academiei Române.

În 1976 a fost distins cu Premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Din 2006 este membru corespondent al celui mai înalt for de consacrare din România, iar în 2011 a fost ales membru titular al Academiei Române. Actualmente este director onorific al Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti" al Academiei Române. AGERPRES/(AS, A - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)