Regizorul Cristian Mungiu, directorul festivalului Les Filmes de Cannes a Bucharest, a afirmat luni că pentru promovarea filmului european este nevoie de investiţii mai puternice în educarea publicului şi a pledat pentru o politică comună la nivel european pentru domeniul cinematografic şi pentru cultură.

"Dacă nu ne trezim astăzi, nu vom mai putea face faţă schimbărilor. Totul s-a schimbat, felul în care tinerii consumă cinematografia s-a schimbat foarte mult. De aceea, cred că trebuie să păşim înapoi şi să înţelegem că unele dintre filmele pe care le producem nu au succesul pe care ni-l dorim din două motive: educaţia pe care le-o oferi tinerilor regizori sau producători, felul în care selectăm aceste filme şi, pe de altă parte, pentru că nu investim suficient în educarea publicului", a spus Mungiu, la conferinţa "Consolidarea cooperării europene prin intermediul coproducţiilor", organizată la Bucureşti.

El a menţionat că "avem 100 de ani de filme produse în Europa pe care nu le prezentăm în şcolile principale de cinematografie".

"Când tinerii îşi cumpără bilete la cinema, încercăm să le arătăm filme despre care ştiu câte ceva la nivel vag. Ei sunt educaţi conform filmelor pe care le-au privit de când aveau 2 ani şi până la 16 ani şi aici vorbim de cu totul şi cu totul alt ritm. Curentul american mainstream se concentrează pe filme Pixar, pentru copii de la 2 ani, apoi vine sistemul Netflix... Şi nu spun că acolo nu sunt filme bune, vreau doar să evidenţiez că atunci când te obişnuieşti să mănânci la McDonald's şi KFC îţi va fi greu să optezi pentru stridii", a punctat Mungiu.

În opinia regizorului, pentru a folosi banii repartizaţi prin Eurimages în mod util trebuie "să avem o imagine sinoptică" şi să pregătim regizorii şi producătorii, dar şi publicul pentru filmele pe care ni le dorim.

"În Europa vorbim foarte mult despre diversitate şi cu toţi suntem susţinători tenace ai acestei idei. Cei mai acerbi susţin că avem nevoie de filme pentru toată lumea, dar, în acelaşi timp, am impresia că noi, producătorii de filme, susţinem mai mult diversitatea decât o doreşte publicul. Trebuie să înţelegem realitatea lucrurilor pentru că, în prezent, devine foarte uşor să faci un film datorită tehnologiei şi datorită finanţării, dar devine din ce în ce mai greu să găseşti publicul pentru aceste filme. Pe acest aspect trebuie să ne concentrăm eforturile", a susţinut Mungiu.

Acesta consideră că "avem nevoie de un fel de politică comună" pentru a realiza acest deziderat.

"În prezent suntem din ce în ce mai globalizaţi, iar politicile noastre trebuie să fie şi ele din ce în ce mai globalizate. Facem cu toţii parte din Uniunea Europeană şi avem o politică comună pentru orice, pentru agricultură, castraveţi ş.a.m.d. Şi atunci? Ar trebui să avem o politică comună şi pentru domeniul cinematografic şi pentru cultură. Însă totul depinde de calitatea persoanelor care decid asupra acestor politici. Este minunat când Parlamentul European a inventat un premiu pentru cinematografie, dar cred că ar trebui mai degrabă să se concentreze pe politicile dedicate domeniului cinematografic, în loc să facă pe Comitetul Oscar al Uniunii Europene. Ei îşi doresc să promoveze, ca grup de decidenţi ai Parlamentului European, valori în care ei cred ca politicieni. Ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Însă, în acelaşi timp, nu ar trebui să uităm că calitatea de bază filmului este dată de valoarea sa artistică. Nu trebuie să ne întoarcem în perioada în care cinematografia era un instrument de propagandă, de orice fel, chiar dacă vorbim despre valori pozitive", a subliniat regizorul.

El a pledat pentru conturarea unei politici europene în care trebuie investit de la bun început într-o educare mai bună în domeniul audiovizual a copiilor, a studenţilor din domeniu.

"Lăsând la o parte copiii, dacă vorbeşti cu studenţii din domeniul cinematografiei, pentru ei anii '90 reprezintă era ancestrală a cinematografiei. Pentru ei, Tarantino reprezintă începutul cinematografiei şi asta nu este vina lor. De fapt, totul depinde de cât investeşti. Cultura nu face parte din naturalul nostru. Trebuie să fie cultivată. Noi facem parte dintr-un sistem în care literatura prevalează. Ea este marea artă care prevalează în şcoli. Un lucru bun, de altfel. Dar, în acelaşi timp, copii noştri trăiesc într-o eră a ştirilor false, sunt manipulaţi prin imagini în fiecare zi şi în şcoală tot insistăm să citească aceeaşi literatură din secolul al XIX-lea pe care am citit-o şi noi la vremea noastră. Doar că ei trăiesc într-un context cu totul şi cu totul diferit şi cred că ar fi normal ca noi să încurajăm o educaţie audiovizuală în şcoli la nivel european, astfel încât să-i ajutăm pe aceşti oameni să înţeleagă cât de relativ este adevărul care vine din domeniul audiovizualului şi cum publicul devine ţinta manipulatorilor", a spus Mungiu. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)