Maestrul Sabin Pautza şi harpistul Viktor Hartobanu vor prezenta, joi, la Filarmonica de stat din Oradea, două lucrări în primă audiţie - "Jocuri IX - Ludus Modalis", respectiv "Concertul pentru harpă şi orchestră" de Albert Zabel.

"Este deja un obicei ca atunci când apare maestrul în faţa orchestrei noastre să prezinte o lucrare proprie. Această lucrare - Ludus Modalis - face parte dintr-un ciclu al maestrului pe tema Jocuri, pe care o vom asculta în primă audiţie la Oradea. Tot în prima parte a concertului, vom interpreta în primă audiţie un concert al unui reputat harpist şi compozitor de origine germană, Albert Zabel, care şi-a desfăşurat activitatea la Sankt Petersburg. Solistul Viktor Hartobanu, harpist român din Germania, este pentru a treia oară invitat în programul filarmonicii. Ne-au plăcut atât de mult prestaţiile sale anterioare, cât şi propunerea acestui concert pentru harpă, încât am ţinut neaparat să vină în stagiunea aceasta", a spus, într-o conferinţă de presă, directorul artistic al Filarmonicii, Vasile Foica.

Seria lucrărilor sub genericul Jocurile a fost începută în mod conştient, a povestit maestrul, deoarece, în timp, compozitorul a descoperit că în orice fel de muzică scrisă nu putea să conceapă o frază muzicală fără să vină din zona de muzică românească, ancestrală.

"Muzica mă trăda că sunt român. Nu am fost în stare să scriu altfel. Jocurile, în cele nouă piese, abordează aspecte diferite, fie că-i ţâpuritură, colindă, bocet ori muzică de dans. Se referă mai mult la natura combinatorie a elementelor, decât la sensul de dans, de joc. Acest Ludus Modalis este o replică la o lucrare pe care a scris-o Hindemith când m-am născut eu, pe care a intitulat-o Ludus Tonalis, pentru că se referea la jocuri de tonalităţi. Şi atunci, m-am întrebat, de ce nu aş scrie eu Ludus Modalis, pentru că muzica noastră e modală, spre deosebire de tonalitate. Dar n-are nicio legătură cu ce a scris Hindemith. Este un alt aspect al ideii de jocuri, de combinaţii", a precizat compozitorul Sabin Pautza.

Întrebat despre procesul intim al creaţiei artistice, maestrul a mărturisit că se simte un instrument, un intermediar, în actul de a compune.

"Nu ştiu. De multe ori mă gândesc că nu sunt eu acolo. Cineva mă învaţă ce să fac. Vă spun sincer. A compune... Cineva mă ia de mână şi îmi arată ce note să scriu. Mai nou, consider că sunt un instrument în mâna cuiva şi nu am niciun merit în treaba asta. Eu compun, lucrez în permanenţă. Ascult la radio o muzică faină şi în timpul acesta eu îmi fac treaba mea. Sunt două lucruri total diferite. După 12 ore de lucru, îmi dau seama că tot nu-mi iese, sting lumina şi mă culc la ora unu. La trei jumate, mă trezesc şi soluţia e gata", a afirmat artistul.

Maestrul Sabin Pautza i-a promis tânărului Viktor Hartobanu - deoarece "cântă aşa bine la harpă" - că îi va compune un concert de harpă, probabil chiar în cursul acestui an.

"Am concerte de flaut, de violoncel, de vioară, de pian, nu am un concert de harpă. Este o mare greşeală. Dacă ne mai rabdă Dumnezeu, facem şi asta. Eu nu mă retrag niciodată. Pentru că mi-am pierdut buletinul şi nu mai ţin minte când m-am născut", a spus, mereu cu simţ al umorului, dirijorul.

Deoarece nu avea o orchestraţie adecvată, Concertul pentru harpă de Zabel, editat în 1904, nu a fost cântat vreodată. Abia în 2004, s-a scris o nouă orchestraţie şi a fost înregistrat cu o mare harpistă, lucrare cu care tânărul Viktor Hartobanu şi-a absolvit facultatea în Leipzig.

"E o variantă foarte frumoasă, care va prinde foarte bine la public. Acest concert nu l-am cântat până acum deloc cu orchestra. E clar că cel care a scris aranjamentul s-a lăsat inspirat de trecutul lui Zabel care, timp de vreo 40 de ani, a fost artist la Teatrul Mariinsky, din Sankt Petersburg. Acolo a fondat Şcoala rusească de artă. Practic, şcoala germană a fost exportată în Rusia de către el", a afirmat harpistul.

Este primul concert mare în care Viktor Hartobanu va folosi o harpă nouă, extraordinară, pe care şi-a cumpărat-o cu 55.000 de euro. I-a plăcut atât de mult încât a numit-o "La Bomba", pentru că are "un sunet bombastic, foarte echilibrat, mare, cu volum şi caută o sală mare ca să se audă".

Concertul simfonic săptămânal va fi întregit cu Simfonia a III-a "Scoţiana" de Felix Mendelssohn-Bartholdy. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca; editor: Nona Jalbă, editor online: Ady Ivaşcu)