Directoarea Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură, Natalia Muzhennikova, a afirmat luni că Festivalul Internaţional de film "Aripi" reprezintă un gest de prietenie faţă de ţările CSI care nu au posibilitatea să organizeze un festival propriu.

"Multe ţări din, să spunem, fostele republici sovietice, adică CSI, nu prea au posibilitatea să organizeze propriul lor festival de film, dedicat ţărilor lor. De exemplu din Armenia, Azerbaidjan, Moldova, Kazahstan ş.a.m.d. Rusia, cumva, stă un pic mai bine, pentru că este al zecelea an când vom organiza Festivalul de film rusesc. Dar am vrut să facem acest gest de prietenie către ţările care nu prea au posibilitatea să organizeze. Şi publicul român este mai puţin familiarizat cu filmele din ţările CSI în general", a spus Muzhennikova, la conferinţa de presă dedicată prezentării celei de-a III-a ediţii a Festivalul Internaţional de film "Aripi"(12-15 martie).

Festivalul de film al ţărilor CSI include în program 16 filme, scurtmetraje, documentare, animaţii şi filme de lungmetraj din Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Federaţia Rusă şi Republica Moldova, alături de partenerul tradiţional, România, şi ţara invitat de onoare al acestei ediţii, Israel.

"Anul acesta avem invitat de onoare Israelul. Nu am putut să respingem propunerea domnului Vainer (n.r. Aurel Vainer), preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, cu care am vernisat aici o expoziţie dedicată Holocaustului. Şi el ne-a spus: 'Doamnă Natalia, noi avem multe filme. De ce nu continuăm cu această idee şi de ce nu ne invitaţi? Că am auzit despre festival'", a explicat directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură.

Potrivit Nataliei Muzhennikova, "în Israel trăiesc atât de mulţi cetăţeni proveniţi din ţările foste CSI, încât a doua limbă este rusa".

La conferinţa de presă a participat şi regizoarea Armine Varujan, alături de producătoarea ei, Anda Cruceanu, care le propun cinefililor un film inspirat din romanul "Cartea Şoaptelor" de Varujan Vosganian, "Când moartea întârzie să apară", care istoriseşte povestea incredibilă a lui Hartin Fringhian, supranumit în perioada interbelică "regele zahărului".

"Este un exerciţiu din anul II, când m-am decis să fac ceva despre armeni. (...) Am ales personajul Hartin Fringhian. (..) Practic, acest documentar este un drum. N-am făcut nicio reconstituire. Pur şi simplu am mers cu camera prin toate locurile goale prin care el a trecut la un moment dat", a mărturisit artista.

La rândul său, actorul, regizorul, producătorul şi profesorul Armine Anda, din Armenia, care va susţine în cadrul festivalului un masterclass dedicat tehnicii de actorie a lui Michael Cehov, a declarat că în opera sa creează personaje care-i seamănă, pentru a dialoga cu publicul, fie el cinefil sau cititor.

"În ceea ce fac eu vreau să împărtăşesc lumea mea interioară cu cea din exterior. Şi cu cât este mai mare această receptare, cu atât sunt mai fericită. Chiar şi o singură persoană este importantă, dacă pot dialoga cu ea. De aceea cred în artă", a spus Armine Anda.

Regizorul Bogdan Mureşanu a afirmat că la început l-a surprins selectarea într-un festival dedicat ţărilor din fostul spaţiu sovietic, dar s-a declarat încântat să prezinte "Cadoul de Crăciun" spectatorilor români.

"Mă bucur că putem vorbi oriunde despre lucrurile care ne-au afectat în trecut şi care, ca în cazul 'Cadoului de Crăciun', au un fel de priză la publicul din România, pentru că încă n-am depăşit acea parte din istoria noastră din urmă cu 30 de ani (n.r. Revoluţia din Decembrie 1989) şi eu l-am făcut, sincer, ca să nu uităm, adică pentru 'nostalgici'. (...) Este ca o poartă în trecutul acestei ţări în urmă cu 30 de ani", a spus Bogdan Mureşanu.

Potrivit preşedintelui festivalului, Ruxandra Cernat, filmul de deschidere a ediţiei este "Înapoi la Berlin", un documentar scris, regizat şi produs de Catherine Laurie, care prezintă călătoria epică şi comemorativă a 11 motociclişti, din Israel spre Berlin, creuzetul soluţiei finale hitleriste.

Vizionarea va avea loc marţi, de la ora 18,00, la sala cinema "Horia Bernea" a Muzeului Ţăranului Român. În aceeaşi seară vor mai fi prezentate filmele "Nussbaum 95736", un documentar emoţionant despre domnul Nussbaum, supravieţuitor al lagărului de exterminare Auschwitz, în regia lui Csibi Laszlo, şi o producţie Lenfilm 2017 - "Mai sunt trei zile până la primăvară", un film bazat pe fapte reale, despre onoare, curaj şi iubire în timpul Blocadei Leningradului, de la a cărui eliberare s-au aniversat în luna ianuarie 75 de ani.

România, ţară partener permanent al festivalului, va fi reprezentată de două documentare şi un scurtmetraj, cel mai premiat scurtmetraj românesc în 2018 şi 2019, câştigătorul Marelui Premiu la Clermont Ferrand, "Cadoul de Crăciun", urmând a fi proiectat în prezenţa autorului, Bogdan Mureşanu.

Rusia va mai prezenta un basm cunoscut într-o adaptare aparte, "Cenuşăreasa", o producţie Lenfilm 1947 şi filmul de închidere - "Coiful lui Alexandru Macedon", o comedie marca Mosfilm.

Republica Moldova este la prima participare cu un scurtmetraj în cheie comică, scris şi regizat de binecunoscutul Valeriu Andriuţă - "Chers Amis".

"Holy Cow", filmul care reprezintă Azerbaidjanul, este un documentar regizat de Imam Hasanov, despre frumuseţea şi dificultăţile vieţii într-un sat azer. Filmul este coprodus de Azerbaidjan cu Germania şi România.

Kazahstan este reprezentat de documentarul, realizat în parteneriat de Ambasada Republicii Kazahstan cu TVR, "Astana - capitala măreţei stepe", alături de două filme artistice cu distribuţii internaţionale: "Nomad", un epic istoric şi "Aşa s-au aliniat stelele", bazat pe fapte reale din viaţa primului preşedinte, Nursultan Nazarbaev.

Armenia prezintă, cu sprijinul IFCA, în alb-negru, trei scurtmetraje selectate la prestigioase festivaluri internaţionale: "Bojo" - o animaţie despre prietenie, "Breaking Silence" - două minute intense despre arhitectura tradiţională şi "Adie vântul" sau ce surprize pot ascunde o scrisoare, alături de un lungmetraj, "Ioana şi Vocile", o călătorie simbol prin Armenia de după recentul război în căutarea glasului iubirii. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)