Preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a participat, marţi, la lansarea volumului de convorbiri "Mărturia unui istoric singuratic", publicat la Editura RAO de Narcis Dorin Ion, ocazie cu care a evidenţiat faptul că regretatul istoric Dinu C. Giurescu a fost un domn al istoriografiei româneşti, care a criticat adeseori iresponsabilitatea guvernanţilor şi a predicat, mereu, dragostea pentru România.

"Dinu C. Giurescu a ilustrat medievistica, a ilustrat istoria artei şi mai spre finalul vieţii istoria contemporană. Pe toate le-a făcut serios, documentat, cu metodă şi cu mare respect pentru meserie, dar meserie în sensul lui Marc Bloch, 'le metier d'historien'. Spre finalul carierei a scris aproape singur - lucru neobişnuit, chiar şi la Academia Română - volumele al IX-lea, perioada 1944-1947, şi al X-lea, perioada 1948-1989, din 'Istoria românilor', publicate în 2008 şi, respectiv, 2013, din marele tratat de 'Istorie a Românilor', primul tratat academic care s-a încheiat. (...) A predat, după cum ştiţi, la revenirea în ţară, şi la Universitatea din Bucureşti, pe urmele bunicului şi ale părintelui său. A conferenţiat, a călătorit, s-a zbătut pentru binele breslei şi al ţării. Primirea şi afirmarea în Academia Română, ca şi alegerea sa în funcţia de vicepreşedinte al înaltei instituţii i-au conferit o aură de clasic", a spus Pop.

Prefaţator al cărţii, alături de Răzvan Theodorescu, preşedintele Academiei Române consideră că activitatea politică a lui Dinu C. Giurescu, "admirată de unii, contestată de alţii, a fost rezultatul filosofiei sale de viaţă".

"N-a mai suportat să vadă cum, citez, 'se risipeşte ţara'. Şi cu toate că, realist fiind, a ştiut că nu va putea răsturna munţii, a vrut să dea un exemplu. Era de părere că, în ciuda oricăror riscuri, oamenii de calitate nu trebuie să stea deoparte fiindcă - ne-a repetat asta la ultima întâlnire - 'somnul naţiunii naşte monştri'. Cu alte cuvinte, neimplicarea celor buni deschide calea, iarăşi citez, 'lichelelor, parveniţilor, nepregătiţilor şi veleitarilor'. De aceea n-a acceptat să tacă nicio clipă şi, chiar cu riscul unor nedrepte acuze, a criticat iresponsabilitatea guvernanţilor şi a predicat, mereu, dragostea pentru România", a mai spus Pop în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

Preşedintele Academiei Române i-a criticat pe cei care l-au "judecat" pe Giurescu, punctând că "aceste acuze meschine l-au şi întărit, consolidându-i statutul de istoric cetăţean, de intelectual luptător, de om lucid".

"Dinu Giurescu nu a fost un om comod, cuminte şi închis în sine, deşi a fost, cum zice domnul Narcis Ion, 'singuratic'. S-au găsit unii, fără operă pe-acest pământ, să-l judece, aşa cum se întâmplă la noi frecvent, să-l acuze pentru faptul că a trăit în vremea regimului comunist, să-l acuze pentru faptul că n-a rămas anonim în vremea regimului comunist, că a avut dialog cu unele dintre autorităţile vremii. Fireşte, aceste acuze meschine l-au afectat, dar, până la urmă, l-au şi întărit, consolidându-i statutul de istoric cetăţean, de intelectual luptător, de om lucid. Dinu C. Giurescu vine din stirpea nobilă şi rară a intelectualilor de rasă. A fost unul dintre acei suverani ai spiritului îndrituit să spună ca Brâncoveanu, odinioară, citez: 'Boieri dumneavoastră, de ce să iau domnia ţării, când eu sunt domn la mine-acasă?'. Dinu C. Giurescu a fost nu numai un domn al istoriografiei româneşti, ci a fost un domn al întregii culturi naţionale şi al întregii civilizaţii produse aici, la Dunăre, la Carpaţi şi la Nistru", a mai spus Ioan-Aurel Pop.

În cadrul evenimentului, moderat de Narcis Dorin Ion, despre viaţa, ideile şi preocupările profesorului Dinu C. Giurescu (1927-2018), dar şi despre carte şi autorul ei, au mai vorbit Răzvan Theodorescu şi Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei, şi Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO.

Cartea se înscrie în seria de lucrări dedicată convorbirilor cu mari personalităţi contemporane ale culturii române, proiect al istoricului Narcis Dorin Ion, din care au apărut până acum volumele "Portretul unui aristocrat al spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei" (Editura Oscar Print) şi "Despre cultura de ieri şi românii de azi. Convorbiri cu academicianul Răzvan Theodorescu" (Editura RAO).

Potrivit Academiei Române, descendent dintr-o celebră familie de istorici, Dinu C. Giurescu a continuat opera de cercetare a tatălui, Constantin C. Giurescu, şi bunicului său, Constantin Giurescu, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi istorici şi profesori români, o conştiinţă civică şi patriotică ce a marcat societatea românească după 1989.

A fost cercetător, profesor universitar în ţară, la Catedra de istoria românilor din Universitatea Bucureşti, în Statele Unite ale Americii, la William Paterson College, New Jersey, şi la Texas A&M University, conducător de doctorate, editor de documente, autor al unei impresionante opere istorice, fiind preocupat de studiul civilizaţiei româneşti, de istoria diplomaţiei româneşti şi acordând o atenţie specială problemelor de istorie contemporană. Specialist în arta medievală românească din secolele XIV-XVIII, de care a fost deosebit de ataşat, Dinu C. Giurescu a militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat o serie de lucrări.

Membru corespondent al Academiei Române din 1990 şi membru titular din 2001, profesorul Dinu C. Giurescu a fost coordonator şi coautor al volumelor IX şi X din valorosul tratat "Istoria românilor", operă fundamentală elaborată sub egida Academiei Române. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)