O frescă realizată în secolul al XV-lea reprezentându-l pe Ladislau cel Sfânt, fost rege al Ungariei din perioada 1077-1095, a fost descoperită în timpul lucrărilor de restaurare a Bisericii Reformate din Cetatea Târgu Mureş, cel mai important monument medieval din municipiu, a anunţat, marţi, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan.

Potrivit acestuia, fresca a fost identificată pe latura nordică a navei bisericii şi este prima ocazie când reprezentarea regelui cavaler apare într-o biserică urbană.
 

Foto (c): Muzeul Judeţean Mureş

Sfântul Ladislau a fost canonizat în 1192 şi a fost un simbol al culturii medievale maghiare, regele fiind reprezentat pe sigiliul regal a lui Carol Robert, Ludovic cel Mare şi pe monedele medievale maghiare până la mijlocul secolului al XV-lea.

"S-a identificat ultima scenă din iconografia Sfântului Ladislau, victoria asupra cumanului păgân. Ultima renovare generală a bisericii a fost efectuat în 1907, iar renovările ad-hoc din anii '70 au adus mai multe daune monumentului medieval. În prezent se lucrează la înlăturarea tencuielilor de ciment şi este în curs renovarea ancadramentelor altarului, la săpăturile arheologice din nava bisericii, respectiv cercetarea de paramenţi (n. r. - parte exterioară a unei construcţii). Mulţumim pentru sprijiul financiar acordat de statul maghiar şi multe mulţumiri enoriaşilor bisericii pentru răbdare. Sunt convins că oraşul nostru se va îmbogăţi cu un alt monument frumos şi măreţ prin efortul comun", a arătat Soos Zoltan.
 

Foto (c): Muzeul Judeţean Mureş

Acesta a mai spus că Ladislau I, care a fost cunoscut ca Ladislau cel Sfânt, a fost rege al Ungariei din 1077 până la moartea sa, în 1095 şi a fost canonizat de Biserica Catolică în 1192.

Potrivit directorului Muzeului Judeţean Mureş, Biserica Reformată din Cetate este cel mai important monument medieval din Târgu Mureş, fiind singurul monument păstrat de la începutul secolului al XV-lea. Acesta a găzduit iniţial o mănăstire franciscană.

"În cazul Târgu Mureşului putem zice că fondarea mănăstirii a fost premergătoare dezvoltării urbane, deoarece la începutul secolului XIV oraşul abia era un târg mai dezvoltat. Transilvania este enumerată printre cele opt provincii franciscane din regat, în 1332, ca provincie de sine stătătoare. (...) Conventul a fost menţionat pentru prima dată în 1332, fiind a patra mănăstire franciscană din Transilvania. Următoarea însemnare datează din 1400, când este menţionat liderul mănăstirii, Székely Antal, şi conţine prima informaţie referitoare la arhitectură, despre terminarea construcţiilor altarului bisericii", a arătat directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan.
 

Foto (c) : Dorina MATIŞ / AGERPRES 

Potrivit acestuia, din acest document - prima informaţie referitoare la arhitectură - s-a aflat că mănăstirea din Târgu Mureş primeşte autorizaţia papală de a ţine pelerinaje anuale. Obţinerea autorizaţiei însemna, în primul rând, un sprijin financiar adus de pelerini, dar contribuie şi la procesul de urbanizare a oraşului.

Un studiu realizat de Soos evidenţiază faptul că la sfârşitul secolului al XV-lea mănăstirea din Târgu Mureş era cea mai mare şi cea mai importantă dintre mănăstirile franciscane din Transilvania, dar că a pierdut acest statut în 1490, când s-a construit Mănăstirea Franciscană din Cluj.

Biserica din Cetatea Medievală este construită în stil gotic, aparţine bisericilor de tip sală, fiind compusă dintr-o navă şi un altar, având o lungime de 52,7 metri. Nava are o lungime de 31,5 metri şi o lăţime de 14,2 metri, iar altarul are o lungime de 21,20 metri şi o lăţime de 8,60 metri, având o închidere poligonală pe latura estică. Are patru ferestre pe latura sudică şi încă trei ancadramente în partea poligonală, toate cele şapte ferestre păstrându-şi mulura (element decorativ în relief) originală.

Din complexul monahal s-a păstrat biserica mănăstirii, turnul, sacristia şi altarul capelei, care se află pe partea nordică a bisericii, iar din fosta capelă s-a păstrat o parte din altar, nava acestuia fiind demolată în secolul al 17-lea.
 

Foto (c) : Dorina MATIŞ / AGERPRES

Turnul bisericii, care are 55 metri înălţime şi patru nivele, este amplasat pe partea nordică a bisericii, la punctul de întâlnire dintre altar şi navă, şi are o planimetrie rectangulară de 8 x 9 metri, iar grosimea zidurilor la nivelul parterului atinge 1,8 metri. Deasupra nivelului patru al turnului se află acoperişul, care are pe colţuri patru turnuleţe, considerându-se că acest turn gotic ar fi fost modelul pentru mai multe turnuri de biserici similare din zonă.

În urma săpăturilor arheologice din Cetatea Medievală - care a evoluat de la primele fortificaţii din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea, când a luat forma care să păstrează şi astăzi - au fost identificate numeroase urme aparţinând mănăstirii franciscane, care conţine foarte multă materie primă folosită în atelierele mănăstirii, unde se confecţionau rozare din oase de cerb, care erau vândute pelerinilor.

Lucrările de reabilitare executate de Primăria Târgu Mureş în Cetatea Medievală, în baza unui proiect european în valoare totală de peste 29,2 milioane de lei, au scos la suprafaţă şi alte vestigii arheologice, unele unicat în România. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Elena Stanciu, editor online: Gabriela Badea)