Iancu Atanasescu, arhitectul monumentelor istorice din Oltenia, va fi comemorat anul acesta, la împlinirea a 125 de ani de la naşterea sa, de către Uniunea Arhitecţilor din România şi Universitatea din Craiova, prin organizarea mai multor acţiuni care să amintească de personalitatea culturală a marelui arhitect.

La Biserica Madona Dudu din Craiova va avea loc, sâmbătă, 26 ianuarie, o slujbă de pomenire, iar în perioada 11-13 aprilie, arhitecţi din toată ţara sunt invitaţi să participe la un program care va cuprinde vizitarea Sf. Mănăstiri Brâncoveni restaurată de arh. Iancu Atanasescu, a Culei Căleteanu din Piatra Olt şi a conacului, precum şi diverse documentări la fabrica QFORT din Craiova şi la o serie de monumente realizate de arhitect. De asemenea, pe 13 aprilie, se va dezveli o placă comemorativă la Universitatea din Craiova, va fi lansată cartea "L-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu" şi va avea loc simpozionul "125 ani - arhitect Iancu Atanasescu".

Preşedintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România, arhitectul Pavel Popescu, îi invită pe cei care l-au cunoscut personal sau prin relatările altora, să trimită filialei cât mai ample şi detaliate amintiri scrise sau fotografii, înscrisuri, pentru a fi cuprinse în cartea "L-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu", care va fi editată în acest an.

"Sunt destul de mulţi cei care l-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu: oameni de cultură, dar şi muncitori cu care dânsul a lucrat şi de la care mulţi au avut numai de învăţat, dacă voiau, pentru că de unde să înveţe aveau din belşugul cu care Bunul Dumnezeu l-a înzestrat pentru profesia de arhitect, ceea ce a contat, poate, extraordinar de mult pentru veritabila profesie de arhitect al arhitecturii pământului românesc. Este unul dintre puţinele modele de dăruire pentru profesionalismul breslei noastre, păstrători ai tradiţiei arhitecturii româneşti, realizată până atunci de către creatorii de patrimoniu ai ţării noastre: Ion Mincu, Constantin Iotzu, Petre Antonescu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, I.D.Berindei, Toma Socolescu, Grigore Cerchez, Cristofi Cerchez, George Matei Cantacuzino, Grigore Ionescu, Henriette Delavrancea Gibory, Victor Smighelschi, Octav Doicescu, M. Alifanti, Ascanio Damian, A. Moisescu, Dimitrie Gusti, Mihai Ricci, Mihai Caffe, A. Dâmboianu, Cezar Lăzărescu, Nicolae Porumbescu, Horia Maicu, Margareta Dâmboianu, Mihai Enescu, Tiberiu Ricci", a afirmat arhitectul Pavel Popescu, în invitaţia transmisă.

Arhitectul Atanasescu (Călăraşi, 25 ianuarie 1894 - Craiova, 9 februarie 1980) a urmat, în perioada 1918-1921, cursurile Institutului Electrotehnic din Bucureşti, iar în perioada 1920-1922 - Şcoala de Operatori Topometri din cadrul Ministerului Domeniilor. În anul 1926, a absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură şi se afirmă în domeniul restaurărilor de monumente istorice. În perioada 1927-1944, a condus Serviciul Tehnic din cadrul Comisiei Monumentelor Istorice a Regionalei Oltenia. În 1931, a elaborat o propunere de modificare a legii pentru protecţia monumentelor istorice, însoţind-o cu un album cu peste 140 fotografii cu exemple de arhitectură populară.

În perioada 1948-1957, a condus Serviciul Tehnic al Mitropoliei Olteniei. În anul 1952, a fost arestat, apoi trimis la canalul Dunăre - Marea Neagră, unde a lucrat în serviciile de proiectare din coloniile Poarta Albă şi Midia. A fost eliberat în 1953. În perioada 1957-1968, a fost arhitect proiectant la Institutul de Proiectare Regională Craiova şi restaurator al monumentelor istorice şi de artă din ţinuturile Olteniei.

În 1931, a publicat studiul despre Biserica "Sfântul Dumitru" din Craiova (Revista "Ion Maiorescu"); în 1932 un alt studiu despre mănăstirea Bucovăţ şi Polovragi, iar în 1954, despre Mănăstirea Brâncoveni în revista Mitropolia Olteniei.

În anul 1974, în colaborare cu Valeriu Grama, a publicat lucrarea "Culele din Oltenia" şi a publicat mai multe articole şi studii de specialitate în revistele vremii: Mitropolia Olteniei (1954, 1957), Ramuri (1937, 1938, 1939), Ion Maiorescu (1931, 1932).

În perioada 1928 - 1945 a realizat o serie de proiecte de restaurare a unor biserici de mănăstiri: Cozia, Cornet, Govora, Dintr-un Lemn, Polovragi, Crasna, Manu, Iezer, Brâncoveni, Gura Motrului, Topolniţa, Hurezi, Arnota, Bistriţa, Mofleni, Jitianu, Sadova s.a..

În perioada 1963-1964 a realizat proiecte de restaurare pentru Conacele Cotaveni şi Nicolau, pentru şi pentru Culele Cernăteştilor, Cutui, Glogoveanu şi cea de la Brabova. A contribuit la restaurarea a numeroase monumente istorice de arhitectură civilă din Craiova, precum Casa Băniei, Casa Glogoveanu, proiect pentru restaurare conacul Otetelişanu. Ca liber profesionist, a proiectat în 1930 extinderea Palatului de Justiţie, opera arhitectului Ion N. Socolescu, azi Universitatea din Craiova; în 1933 - Policlinica "Dr. Nicolin'; 1935 - Extinderea Corpului I de armată din Craiova; 1948-1957- aproximativ 60 de proiecte de biserici noi; În 1928-1945 a proiectat peste 200 de locuinţe particulare în Craiova, Târgu Jiu şi Turnu Severin. AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Diana Dumitru, editor online: Ady Ivaşcu)