Unirea politică de la 1859 a fost mărturia puterii unei naţiuni renăscute, a afirmat, joi, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a îndemnat să nu ne lăsăm copleşiţi în vremurile grele pe care le trăim în prezent.

"Poate că astăzi trăim vremuri grele. Şi ni se repetă mereu că trăim vremuri grele, că suntem mai risipiţi ca altădată, când educaţia nu mai există la temelia succesului în viaţă şi când elevii şi studenţii sunt învăţaţi de părinţi lor şi de către profesori că nu se mai pot instrui şi realiza la casa lor. În aceste momente ne vine greu să credem că a existat vreodată o concentrare de energie românească ca la 1859. Ne întrebăm unii dintre noi dacă toate au fost aievea şi dacă nu cumva alţii ne-au dăruit toate acele împliniri. Acest sentiment de nimicnicie şi de ticăloşire - aş zice eu - face parte din existenţa noastră tragică, cum ar spune un mare filosof, dar nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi. Ne-am purtat crucea ca popor şi ca naţiune prin această lume în epoci mult mai întunecate. Ne-am văzut satele arse şi risipite, ne-am plâns fii şi părinţii sacrificaţi, ne-am trezit cu limba înstrăinată, cu biserica interzisă şi cu istoria hulită, dar nu ne-am plecat niciodată definitiv. Istoria unirii noastre este istoria vieţuirii noastre, iar unirea politică de la '59 a fost mărturia puterii unei naţiuni renăscute. (...) Dacă România întregită este edificiul nostru naţional, atunci Unirea de la 1859 este, fără-ndoială, temelia acestui edificiu", a spus Pop în Aula "Teoctist Patriarhul" de la Palatul Patriarhiei, la sesiunea "Unirea Principatelor Române, bază a statului român modern".

El a subliniat că "momentul 1859 a fost posibil datorită antecedentelor istorice, dar şi datorită inteligenţei elitei noastre, care a acţionat corect în 1848-1859".

"Atunci, pe fondul realităţilor existente şi care însemnau unitate de origine, de credinţă, de limbă, de nume, de cultură, de tradiţii, intelectualii şcoliţi în Occident, aflaţi la curent cu marile transformări din Europa, au susţinut, promovat (..) şi au construit unitatea naţională. (...) Şi trebuie să vă spun că în fruntea acestor acţiuni se aflau studenţi, studenţii români de la Paris, studenţii români din Occident. Erau studenţi la '48 şi care în '59 erau destul de maturi ca să se gândească la binele naţiunii", a punctat preşedintele Academiei.

Acad. Pop a explicat că "actul de la 24 ianuarie s-a făcut cu succes în urma îmbinării judicioase dintre factorul intern şi extern, dintre interesele Marilor Puteri şi interesele naţionale române".

"Marile Puteri aveau nevoie de un pion puternic, care să susţină interesele lor la Dunărea de Jos, în coasta Turciei, Austriei şi Rusiei, iar tinerii români voiau un viitor pentru naţiunea lor, iar acest viitor era de neimaginat fără sincronizarea cu Europa. O naţiune mică precum cea română n-avea cum să-şi decidă singură destinul pentru că risca să fie strivită, dar nici n-a stat pasivă la cheremul marilor puteri. Dubla alegere a prinţului Alexandru Ioan Cuza, obţinerea recunoaşterii dublei alegeri, unificarea instituţiilor, marile reforme ale modernizării au fost nu creaţii ale Marilor Puteri, ci creaţii ale acestei naţiuni", a spus Pop.

Patriarhul Daniel a afirmat că "Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească este de fapt 'Unirea de bază', deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român modern, în anul 1862, numit România".

Unirea de la 1859 a fost "temelie pentru obţinerea independenţei naţionale româneşti (9 mai 1877) în urma Războiului de Independenţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881, şi mai ales temelie pentru Marea Unire din 1 decembrie 1918, de la Alba-Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918 şi Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918", a explicat patriarhul.

Patriarhul Daniel a mai arătat că Unirea Principatelor a fost bază pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un argument solid pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie în anul 1925.

Despre importanţa aniversării a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române au mai conferenţiat preşedintele Klaus Iohannis, acad. Dan Berindei, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Spinei.

În încheierea evenimentului, organizat de Academia Română şi Patriarhia Română, episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul a prezentat o serie de publicaţii apărute la Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române au fost pomeniţi la Sfânta Liturghie oficiată joi în Catedrala Patriarhală. După Sfânta Liturghie, patriarhul Daniel a oficiat, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, slujba de Te Deum "ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională. La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost depuse coroane de flori. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)