Palatul Culturii din Timişoara va deveni, miercuri seara, gazda unui eveniment inedit, intitulat "Noaptea albă a teatrului în comunism" (episodul I), care oferă celor interesaţi şansa de privi spre perioada în care de pe scena celor trei teatre care fiinţează aici, român, german şi maghiar, se rosteau adevăruri pe care românii nu le puteau rosti, dar le cunoşteau şi le răsplăteau cu aplauze furtunoase.

"Noaptea albă a teatrului în comunism" este primul eveniment public al proiectului intitulat "Teatrul ca rezistenţă" ("Theater as Resistance"), care urmează să se desfăşoare până în anul 2021, al Capitalei Culturale Europene, şi îşi propune să cerceteze arhivele teatrelor din Timişoara, precum şi colecţii private, pentru a analiza viaţa cotidiană a timişorenilor în timpul regimului comunist (1960-1990), dar şi după Revoluţia din 1989 (1990-2019) din perspectiva relaţiei lor cu teatrul.

În faza finală va rezulta o expoziţie multimedia şi un film documentar, iar pe parcurs, şi o serie de mijloace populare de comunicare a rezultatelor cercetării, precum evenimente publice, un fanzin (mică revistă) cu apariţie regulată, video instalaţii în spaţii publice.

Toate, pentru a reaminti şi sublinia una dintre cele mai relevante misiuni ale teatrului într-o societate, aceea de a încuraja gândirea critică, indiferent de regimul politic şi social, transmite, marţi, echipa Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021, într-un comunicat.

"O maşină a timpului ar putea duce publicul în anul 1945, când teatrele se numeau "teatre muncitoreşti ale poporului" şi prezentau în special scene din viaţa clasei muncitoare, în perioada considerată fertilă pentru teatrul din România, 1956 - 1971, când societatea părea să respire din nou aerul normalităţii, iar creatorii se simţeau încurajaţi, admiraţi şi bine finanţaţi de stat sau în perioada 1975 - 1989, în timpul "rezistenţei culturale", când teatrele au fost obligate să se autofinanţeze, iar oamenii stăteau la coadă pentru un bilet la teatru, mai ales pentru spectacolele despre care se auzea că au probleme cu cenzura. Sau perioada când repertoriile erau controlate de partidul unic, iar comisiile ideologice organizau vizionări ca să decidă ce spectacole sunt la înălţimea moralei comuniste şi potrivite să iasă la public. Acea vreme când, ca şi cum ar fi răspuns dispreţului pentru cultură al regimului, oamenii se hrăneau cu cărţi, muzică şi teatru, magazinele fiind oricum goale", arată comunicatul.

Punctul de întâlnire pentru lansarea evenimentului va fi chiar în clădirea Palatului Culturii, de unde a izbucnit scânteia Revoluţiei din 1989, dar acesta va conecta mai multe spaţii din clădirea - simbol a oraşului, incluzând şi o expoziţie atipică de afişe din era comunistă, o privire în spatele cortinei teatrului timişorean din deceniile '60 - '70, prin scene reconstituite de actorii Teatrului Auăleu în "bufetul" împărţit de teatrele în limbile maghiară şi germană, precum şi lansarea primului număr al fanzinului "Teatrul ca Rezistenţă".

Proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local, prin intermediul programului cultural prioritar "Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021", parte a Programului Cultural TM2021 al anului 2018. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)