Un simpozion cu tema "Judeţele de graniţă şi Centenarul", în cadrul căruia istorici şi oameni de cultură din această zonă au adus în discuţie lucruri mai puţin cunoscute despre marele eveniment al Unirii românilor, din perioada 1918-1919, a avut loc miercuri la Biblioteca Judeţeană Timiş "Sorin Titel".

Directorul Bibliotecii Judeţene Timiş, Tudor Creţu, a subliniat faptul că în contextul Marii Uniri, judeţele de graniţă au prezentat un interes deosebit, pentru că au devenit "limitele oficiale" ale spaţiului respectiv.

"Dincolo de acest aspect se vede clar felul în care mesajul unionist răzbate în documentele publice şi în presa vremii, respectiv, care erau argumentele, cum a fost el perceput şi diseminat, care au fost şi eventualele contraargumente, pentru că deciziile mari nu merg neapărat pe căi veline, ci apar defazaje de implementare. Este o redescoperire a acelui timp şi o reactualizare", a afirmat Tudor Creţu.

Mărturie a acelor evenimente stau numeroase periodice şi documente ale vremii, cărţi mai vechi sau nou ieşite de sub tipar despre Unire, aflate în Biblioteca Judeţeană Timiş.

"Atmosfera acelei perioade era multiplă, pentru că dincolo de entuziasm, avem de-a face cu nişte texte, iar întoarcerea la presa de atunci înseamnă o întoarcere implicită şi la limba română de atunci şi o aducere a ei la zi. Apoi, Banatul intrând mai târziu în România Mare, vestea răzbătea, dar a avut o diseminare specifică şi totodată, nu poţi să nu ai nostalgia faţă de România care a devenit mai mare decât este astăzi, pentru că avea teritorii pe care astăzi nu le mai are", a detaliat Tudor Creţu.

Poetul şi jurnalistul sătmărean Dumitru Păcuraru a punctat faptul că proiectul "Judeţele de graniţă şi Centenarul" urmăreşte realizarea unei liste cu casele memoriale, restaurate sau lăsate în paragină, a clădirilor cu valoare simbolică, în care au avut loc evenimente istorice deosebite.

El a arătat că la Satu Mare a fost prezentată o expoziţie formată din piese ale primei biblioteci în limba română, "Petru Bran", care a fost primul profesor de limba română din Satu Mare, reconstituită de Centrul Multicultural Poesis.

"Casa în care am organizat această bibliotecă aparţinea primului primar român de după 1919, care a fost edil 10 ani, dar nu are azi niciun nume de stradă, nicio plăcuţă comemorativă. Prin acest proiect, noi am refăcut, într-o oarecare măsură, istoria aşa cum trebuia să fie, să le redăm celor care au făcut Marea Unire ceea ce merită. Puteam restaura 100 de case memoriale ale celor care au contribuit la Marea Unire, care rămâneau încă un secol, astfel că cei care vor veni peste un veac ar fi avut deja un circuit deja format", a afirmat Dumitru Păcuraru.

Istoricul cercetător ştiinţific al Filialei Timiş a Academiei Române, Miodrag Milin, a remarcat că pentru bănăţeni, evenimentele au decurs şi după 1 Decembrie 1918, până la finalizarea separării frontierei, pe 3 august 1919, când s-au instalat autorităţile româneşti la Timişoara.

"O contribuţie, încă puţin făcută cunoscută, a avut Regina Maria, care a venit la Conferinţa Păcii (Paris, 1919, n.r.) cu destul de multă înţelepciune, când lucrurile erau cele mai încinse, discuţiile aprinse, tensiunile destul de pronunţate. Ea a reuşit să-l îmblânzească pe "Tigrul" George Clemenceau şi să dea un climat de cooperare acestei separări (...)", a menţionat Miodrag Milin.

Istoricul a subliniat că dintre bănăţenii care şi-au adus cea mai mare contribuţie în actul Unirii a fost Aurel Cosma, figura centrală, care preşedintele Consiliului Naţional Român la Timişoara şi care a exprimat ferm programul românesc privind Banatul.

Proiectul "Judeţele de graniţă şi Centenarul", finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, se încheie în decembrie, dar protagoniştii locali speră ca acesta să continue şi anul viitor, până la 3 august, dată care va marca şi intrarea Banatului sub administraţia românească şi alipirea la România Mare. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu; editor online: Magdalena Tănăsescu)