O expoziţie de fotografii şi documente având ca temă "Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire", realizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, a fost vernisată joi, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, în contextul manifestărilor de marcare a Centenarului Marii Uniri.

Expoziţia reuneşte 100 de documente şi fotografii, precum şi informaţii privind modificările administrativ-teritoriale în sud-estul Transilvaniei după instalarea dualismului, particularităţi economico-sociale şi demografice ale zonei în preajma Marii Uniri, Primul Război Mondial şi situaţia zonei de sud-est a Transilvaniei în contextul conflagraţiei şi a intrării României în război, activităţile premergătoare actului istoric de la 1 Decembrie 1918, etapele Marii Uniri, dar şi desemnarea reprezentanţilor, din zona judeţelor Harghita şi Covasna de azi, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.

"Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri am considerat-o ca fiind un foarte bun prilej să venim în faţa publicului cu un proiect expoziţional prin care să evidenţiem aspectele zonale în contextul unei ample mişcări unioniste, generată de deznodământul Primului Război Mondial şi, totodată, să reliefăm modul în care generaţia covăsneană şi harghiteană a Marii Uniri a ştiut să gestioneze problemele rezultate din specificul zonei", a declarat la vernisajul expoziţiei muzeograful dr. Ana Dobreanu, de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, compartiment al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

Tematica expoziţiei a fost gândită pe mai multe teme şi subteme, pornind de la modificările administrativ-teritoriale din sud-estul Transilvaniei în zona actualelor judeţe Harghita şi Covasna în perioada dualismului, fiind abordat şi subiectul românilor din zonă care, în contextul primei conflagraţii mondiale, au fost nevoiţi să lupte în Armata Austro-Ungară.

"În acestă zonă, la declanşarea Primului Război Mondial, o parte dintre românii din această zonă au trecut ilegal graniţa în România şi apoi, la intrarea României în război, s-au înrolat în Armata Română, între ei Ghiţă Pop din Poiana Sărată şi Gheorghe Colan din Araci. O altă parte dintre români au fost mobilizaţi în iulie 1914, în Armata Austro-Ungară - o parte au dezertat şi au trecut în România, ca apoi să îi regăsim în Armata Română, cum au fost, de exemplu, Octavian Codru Tăslăuanu din Bilbor şi Nicolae Bogdan din Braşov, originar tot din zona Covasna, iar o altă parte din ei au luptat în Armata Austro-Ungară până la sfârşitul războiului, iar cei care au avut şansa să scape cu viaţă, în toamna anului 1918 s-au întors acasă şi îi regăsim, foarte activi, în organizaţiile care au pregătit Marea Unire, printre cei care participat la Alba Iulia, la Marea Unire. Dintre cei care au luptat în în Armata Austro-Ungară, unii au fost luaţi prizonieri în Rusia şi îi regăsim în corpurile voluntarilor care au cerut să lupte în Armata Română, cum a fost medicul militar Pompiliu Nistor, originar din Araci, cel care a redactat actul de constituire a Corpului voluntarilor din Rusia şi este autorul manifestului pe care l-au adresat aceşti voluntari către naţiunile Europei, cu privire la voinţa şi dorinţa lor de a lupta în Armata Română, la dorinţa şi voinţa românilor din Transilvania de a se unifica cu România", a explicat Ana Dobreanu.

O altă temă amplă este "Înfăptuirea unităţii naţionale şi participarea românilor covăsneni şi harghiteni la Marea Unire", fiind prezentaţi nominal delegaţii care au participat la Marea Adunare Naţională.

"Aş dori să specific că am trecut dincolo de cifre şi statistici şi în expoziţie apar nominal cei 35 de delegaţi care fost aleşi în cercurile electorale din zonă să participe la Marea Adunare Naţională şi apar nominal şi cei 13 care au făcut parte din cealaltă parte a delegaţiei, pentru că la Alba Iulia, din 1.228 de delegaţi, 680 au fost aleşi în cercuri electorale din Transilvania şi 548 au fost delegaţi de drept, reprezentanţi ai instituţiilor, reuniunilor gărzilor naţionale locale, precum şi episcopiilor, care aveau dreptul să-şi desemneze delegaţi de drept. Din zona Harghita-Covasna, din această categorie au fost 13", a precizat muzeograful.

  Expoziţia se încheie cu "Marea Adunare Naţională şi cu România reîntregită", unde apar fotografii cu stema României Mari, cu Constituţia noului stat, cu încoronarea Regelui Ferdinand I al României, la Alba Iulia, în 1922, şi cu Proclamaţia Regelui, "un document deosebit, adresat românilor, cu ocazia încoronării".

Documentele din expoziţie au ca sursă fonduri şi colecţii de la Arhivele Naţionale Bucureşti, Braşov, Covasna şi Mureş, de la Muzeul Unirii din Alba Iulia şi Muzeul Bisericii "Sf. Nicolae" din Şcheii Braşovului, Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Sfântu Gheorghe, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi colecţii private.

  Expoziţia foto-documentară "Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire" este un proiect realizat în cadrul Programului Naţional Centenarul Marii Uniri de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Sfântu Gheorghe şi Muzeul Bisericii "Sf. Nicolae" - "Prima Şcoală Românească" din Braşov.          

"Aceasta este cea de-a patra expoziţie dedicată Centenarului Marii Uniri pe care o vernisează Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din septembrie şi până în prezent, iar săptămâna viitore, în data de 23 noiembrie, va fi deschisă cea de-a cincea, 'Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri', la Topliţa", a menţionat Ana Dobreanu. AGERPRES/(AS - autor: Gina Ştefan, editor: Nona Jalbă, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: MNCR/Facebook