Sala Unirii din Alba Iulia, intrată în reabilitare la începutul acestui an, va fi deschisă pentru public doar în data de 1 Decembrie, urmând să fie închisă din nou până, cel mai probabil, la vară, când se estimează că va fi finalizată restaurarea întregii clădiri.

Încăperea centrală, în care cei 1.228 de delegaţi au proclamat la 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România, va fi deschisă temporar, nu însă şi pentru vizitare, în cursul zilei de vineri, când va avea loc aici o şedinţă festivă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dedicată Centenarului Marii Uniri.

"Se va deschide doar cât va fi şedinţa CSM-ului. Nu va fi deschisă publicului. Se va redeschide în 1 Decembrie, atunci va putea fi văzută de către cei care doresc să vadă Sala Unirii, apoi se va închide din nou şi se vor continua lucrările de restaurare în celelalte două aripi ale clădirii. Termenul de execuţie este de doi ani de zile. Nu se pot face recepţii parţiale, prin urmare nu se poate obţine autorizaţia de funcţionare până nu este gata întreaga restaurare", a declarat, marţi, directorul general al Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.

Întrebat când anume apreciază că va fi redeschisă pentru vizitare, Gabriel Rustoiu a afirmat că, posibil, în vara anului viitor. "Să sperăm că la vară se va termina (restaurarea - n.r.). Mai sunt de restaurat aripile de sud şi de nord, de făcut drenul, realizată Aleea Centenar şi amenajată expoziţia de bază", a adăugat Rustoiu.

Sala Unirii, o clădire monument-simbol pentru istoria României, este închisă în prezent pentru restaurare.

De menţionat că în 1918 edificiul arăta ca ansamblu altfel, în 1921-1922 fiind făcute anumite modificări asupra clădirii.

Pe intrarea principală, adăugată în 1922 sub forma unui arc de triumf, au fost reamplasate recent două steme regale, distruse de comunişti şi refăcute în cadrul actualului proiect de restaurare pe baza fotografiilor de epocă.

De asemenea, a fost reamplasată în interiorul Sălii Unirii şi pictura originală de la 1922, cu portrete ale unor voievozi şi personalităţi din viaţa culturală, realizată în tehnica ulei pe pânză de către francezul Pierre Bellet. Redescoperită în urmă cu câţiva ani într-un depozit al muzeului din Alba Iulia, după ce a fost dată jos de către regimul comunist, pictura a fost restaurată între timp de specialiştii de la Brukenthal.

Au fost refăcute, tot pe baza fotografiilor de epocă, şi mai multe jardiniere din piatră, în care va fi pus în mod simbolic pământ din celelalte regiuni ale României Mari.

Clădirea, care găzduieşte şi un institut de istorie şi un centru de conservare şi restaurare a cărţii vechi, a intrat în reabilitare la începutul acestui an, însă Sala Unirii a mai fost deschisă până în iunie pentru public, în timpul în care s-a lucrat mai mult la acoperiş sau în alte încăperi.

Valoarea contractului de reabilitare este de peste 6,8 milioane de lei, fără TVA, bani alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Monument-simbol pentru istoria României, Sala Unirii necesita o amplă restaurare. Imobilul avea nevoie de refacerea şarpantei şi a învelitorii, lucrări de eliminare a infiltraţiilor, de înlocuire a tâmplăriei şi de refacere a interiorului.

Sala Unirii este clădirea în care, la 1 Decembrie 1918, 1.228 de delegaţi au decis Unirea Transilvaniei cu România şi care a găzduit, de asemenea, banchetele oficiale date cu ocazia Încoronării, la 15 octombrie 1922, Serbărilor Unirii din 20 mai 1929 şi a dezvelirii Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan, la 14 octombrie 1937.

Imobilul a fost ridicat între 1898 şi 1900, pe locul în care a funcţionat o ospătărie, pentru a servi drept cazinou pentru militarii din armata austro-ungară staţionaţi în garnizoana cetăţii din Alba Iulia. AGERPRES / (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)