Împlinirea a 130 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia, obiectiv care, prin semnificaţia sa istorică şi prin colecţiile pe care le deţine, reprezintă una dintre instituţiile culturale de prim rang ale României, a fost marcată, vineri seara, printr-o manifestare care a cuprins lansarea unui volum în care sunt prezentate cele mai importante 130 de piese din patrimoniu şi vernisajul unei expoziţii dedicate evoluţiei acestuia în perioada 1888-2018.

"Am încercat, prin acest volum, 'Muzeul Naţional al Unirii - 130 de ani în 130 de piese', să spunem istoria altfel a muzeului. Avem o mică istorie narativă în introducerea acestui volum, dar am încercat să spunem istoria muzeului prin obiecte. Am ales 130 de obiecte la 130 de ani, piese care au fost de-a lungul timpului 'Exponatul lunii', piese cu o poveste atractivă", a afirmat directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

El a amintit că înfiinţarea muzeului este legată de activitatea Societăţii Istorice, Arheologice şi de Ştiinţe Naturale a judeţului Alba Inferioară, care, în anul 1888, primea două camere în edificiul grădiniţei din cartierul Lipoveni. Aici avea să fie expus patrimoniul de atunci al societăţii, format iniţial din 622 de obiecte arheologice, 1.000 de monede şi 1.000 de volume de carte. Iniţial, colecţia a fost găzduită de locuinţa lui Sigismund Reiner, aflat printre iniţiatorii Societăţii Istorice, Arheologice şi de Ştiinţele Naturale.

Inaugurarea noului muzeu a avut loc în data de 9 noiembrie 1888, în prezenţa oficialităţilor locale. De altfel, printre obiectele expuse vineri seara s-a regăsit şi prima condică a muzeului, în care au fost scrise numele primilor vizitatori şi în care este menţionată data de 9 noiembrie 1888.

În 1929, odată cu "Serbările Unirii", muzeul s-a mutat în aripa de nord a ansamblului Catedralei Reîntregirii şi, mai apoi, la "Semicentenarul Unirii", în 1968, în clădirea Babilon, actualul sediu, a amintit Rustoiu.

Trebuie spus că, în 1929, la deschiderea Muzeului Unirii a participat familia regală, iar în 1968, atunci când a fost inaugurat noul complex muzeal, Nicolae Ceauşescu.

"La cei 130 de ani, pe lângă cele două clădiri cunoscute (Babilon şi Sala Unirii), în patrimoniul muzeului a intrat şi clădirea Museikon-ului, cel mai vechi spital militar din România, transformat într-un muzeu de artă religioasă. În viitor urmează să terminăm restaurarea Sălii Unirii, să începem restaurarea clădirii Babilon şi să refacem expoziţia după noi concepte muzeistice, urmând ca, mai apoi, să preluăm şi galeria de artă din cadrul viitorului sediu al Consiliului Judeţean şi, nu în ultimul rând, castelul de la Sâncrai", a menţionat directorul general al MNU.

Cu peste 240.000 de piese de patrimoniu şi obiecte cu valoare patrimonială, printre care unele unicat, considerate, prin lege, de valoare excepţională pentru umanitate, muzeul din Alba Iulia şi-a dublat în ultimul deceniu numărul de vizitatori, ajungând la 160.000 pe an.

"Muzeul din Alba Iulia nu este un muzeu oarecare, este un muzeu cu o încărcătură deosebită, (...), cu un patrimoniu uriaş, de care putem fi foarte mândri", a spus, la rândul său, şeful Secţiei de Istorie-Muzeologie, Tudor Roşu.

În cadrul evenimentului de vineri seara, găzduit de clădirea Museikon, au fost citite numele tuturor celor aproximativ 150 de angajaţi care au activat în cei 130 de ani la muzeul din Alba Iulia. De asemenea, s-a subliniat contribuţia avută de unii dintre directorii muzeului, cum a fost Adalbert Cserni, primul custode al colecţiilor, sau Ion Berciu, numit în această funcţie de către Nicolae Iorga.

La evenimentul omagial au fost prezenţi foşti şi actuali muzeografi, preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, vicepreşedintele CJ, Dumitru Fulea, administratorul public al judeţului Alba, Dan Popescu, deputatul Florin Roman, conducerea ASTRA.

Din ianuarie 2002, instituţia se află în subordinea CJ Alba, păstrându-şi titulatura de muzeu naţional. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)