Un tezaur dacic complex, conţinând peste 60 de piese din argint şi trei obiecte din aur, a fost descoperit în comuna Ernei, din judeţul Mureş, specialiştii fiind de părere că datează de la jumătatea secolului I, înainte de Hristos.

Importanta descoperire arheologică a fost prezentată vineri, într-o conferinţă de presă, de directorul Muzeului Judeţean Mureş, Soos Zoltan, care a precizat că este vorba de cel mai important tezaur din perioada respectivă din colecţia muzeului. Tezaurul a fost identificat în urmă cu aproximativ zece zile de Harsany Zsolt, un regizor din Mureş, care are ca pasiune, în timpul liber, căutarea de comori.

Directorul Muzeului Judeţean Mureş a spus că piesele, de o valoare "inestimabilă", au fost curăţate şi conservate, în fază primară, de un specialist, pentru a putea fi prezentate, întrucât sunt realizate dintr-un argint pur, de 98 la sută, sunt foarte fragile şi este foarte important ca ele să fie conservate.

Arheologul Daniel Cioată, de la Muzeul Judeţean Mureş, a explicat că acest tezaur din argint, prin morfologia pieselor "se înscrie în cadrul tezaurelor aparţinând civilizaţiei dacice clasice" şi a adăugat că, după ce au fost analizate atent piesele, tezaurul a fost datat, cu aproximaţie, "undeva pe la jumătatea secolului I, înainte de Hristos".

Arheologul a spus că este un tezaur complex, care conţine peste 60 de piese de argint, la care se adaugă alte trei obiecte din aur.

"Este vorba de un set de piese de podoabă, e un set complex, pentru că el cuprinde aproape tipurile de obiecte cunoscute în perioada civilizaţiei dacice - coliere, brăţări, pandantive, lanţuri, diferite verigi. Printre cele mai importante obiecte sunt cele trei coliere din bară de argint, două dintre coliere sunt torsionate, iar al treilea este format dintr-o bară simplă. Este o caracteristică a acestor seturi de coliere, dacă sunt trei găsite, două dintre ele au aceeaşi morfologie, în timp ce al treilea diferă", a explicat arheologul Daniel Cioată.

Acesta a amintit că au mai fost identificate o serie de brăţări realizate din bară de argint, "destul de masive", sau din sârmă de argint, două seturi de fibule, dar şi mai multe pandantive.

Din punct de vedere al metalului din care au fost confecţionate, cele mai importante piese ale tezaurului sunt trei pandantive din aur, care au formă de amforă.

Arheologul a opinat că tezaurul a aparţinut unu nobil din rândul societăţii dacice, iar importanţa sa este dată şi de faptul că a fost găsit într-o zonă în care descoperirile de epocă dacică sunt destul de puţine.

"Acum, prin complexitatea lui, prin faptul că piesele sunt destul de masive, prin faptul că lipsesc, de exemplu, cerceii, ne putem gândi, într-o primă fază, că a aparţinut unui nobil, unui bărbat, din rândul societăţii dacice, din acea perioadă. Importanţa tezaurului este dată, din punct de vedere ştiinţific, pe lângă complexitate, pe lângă modul în care s-au păstrat piesele, este dată şi de faptul că a apărut într-o zonă, în zona Mureşului Superior, unde aşezările, fortificaţiile, în general descoperirile de epocă dacică, sunt destul de puţine", a punctat Daniel Cioată.

Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Peter Ferenc, a spus că este un moment deosebit şi că este foarte important ca acest tezaur "să rămână acasă" şi să fie expus la Târgu Mureş.

"Pentru noi, aceste descoperiri sunt foarte importante, deoarece cunoştinţele noastre despre trecutul acestui judeţ vor fi mult mai vaste, mult mai largi (...) Pentru noi, ca şi Consiliu Judeţean şi ca Muzeu Judeţean Mureş, cel mai important este ca acest tezaur să rămână acasă, deci să fie expus la Târgu Mureş şi pentru acest lucru, cum am făcut şi până acum, îl vom sprijini pe directorul muzeului, domnul Soos Zoltan, ca într-adevăr acest tezaur să rămână în Târgu Mureş. (...)Cred că, dacă aceste exponate vor fi expuse în Muzeul Judeţean, avem posibilitatea să avem chiar mai mulţi vizitatori, chiar să atragem turişti din alte zone ale ţării, pentru că este vorba de un tezaur care, după cum am înţeles de la specialişti, datează de circa 2000 de ani, dar date mai concrete vom avea când va fi expertizat în Bucureşti", a punctat preşedintele CJ Mureş.

Cel care a făcut importanta descoperire, Harsany Zsolt, a dezvăluit faptul că a fost extrem de emoţionat atunci când a găsit primele piese şi când s-a gândit că ar putea fi vorba de un tezaur. El a precizat că a luat imediat legătura cu directorul muzeului şi că a predat piesele autorităţilor chiar a doua zi. AGERPRES/(A-autor: Gina Ştefan, editor: Diana Dumitru, editor online: Simona Aruştei)