Academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ales joi preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), afirmă că nu vom avea viitor ca naţiune dacă tinerii României Centenare nu vor cunoaşte trecutul şi propune organizarea unor ample conferinţe în şcoli şi universităţi.

"Având în vedere faptul că este un An Centenar şi că urmează încă doi ani care sunt importanţi pentru istoria noastră, cred că două acţiuni sunt importante. Prima este ca tineretul nostru, cei din şcoli, din gimnazii, la nivelul gimnaziilor, de fapt, să cunoască istoria noastră mai bine, să cunoască personalităţile pe care le-am avut în ştiinţă, în cultură, personalităţi pe care le întâlnesc, uneori, în manualele de gimnaziu, de liceu, dar nu aprofundează viaţa lor şi nu înţeleg bine importanţa lor", a declarat acad. Simionescu pentru AGERPRES.

El spune că acest deziderat poate fi realizat prin intermediul unor conferinţe susţinute în licee şi universităţi.

"Pentru că este important să ştie trecutul nostru. Dacă nu vor şti ei trecutul şi dacă trecutul va fi din ce în ca mai puţin cunoscut până la a fi uitat sau ignorat, atunci n-o să avem nici viitor ca naţiune", consideră academicianul.

O a doua acţiune pe care noul preşedinte al CRIFST o are în vedere este cunoaşterea pe plan internaţional a istoriei personalităţilor româneşti şi a contribuţiilor lor în ştiinţa, arta şi cultura europeană şi mondială.

"Mulţi nu ştiu, de exemplu, nici în Franţa, că Brâncuşi provine din România, că Cioran provine din România. Îi consideră francezi. Mulţi nu ştiu că Procopiu a fost cel care a descoperit magnetonul, teoretic înaintea lui Bohr, care a luat Premiul Nobel. Acum este recunoscut în lumea ştiinţifică acest lucru. Dar intelectualii obişnuiţi nu cunosc acest lucru. Deci trebuie să ne facem mai cunoscuţi şi în exterior. Există cărţi importante de aeronautică, publicate în edituri străine, care nici măcar nu pomenesc de marile personalităţi din acest domeniu pe care le-a dat România. Şi ele sunt, există şi au avut contribuţii extrem de importante la dezvoltarea aeronauticii ca ştiinţă", a accentuat acad. Bogdan C. Simionescu.

Vicepreşedintele Academiei Române susţine că "am avut oameni de ştiinţă şi de cultură de dimensiune europeană şi internaţională, începând chiar cu Dimitrie Cantemir".

"Şi ei nu sunt cunoscuţi. Nu sunt cunoscuţi nici la noi. Emil Racoviţă a fost părintele biospeologiei, dar este prea puţin cunoscut şi la noi, deşi anul acesta serbăm 150 de ani de la naşterea lui. Se fac câteva manifestări puţin semnificative, când el ar trebui să fie pe buzele tuturor acum. Ar trebui să apară în ziare, ar trebui să apară şa televizor, ce a făcut el. Să se vorbească la radio. Este o personalitate cu care ne putem mândri cu siguranţă", a mai spus acad. Bogdan C. Simionescu.

CRIFST este un organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Academiei Române, transmis joi AGERPRES, Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) a fost înfiinţat în anul 1956, la iniţiativa acad. Traian Săvulescu, preşedinte al Academiei Române în perioada 1948-1959.

CRIFST este alcătuit din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei Române, precum şi din specialişti în istoria ştiinţelor, filosofiei ştiinţei şi istoriei tehnicii şi membri asociaţi, tineri cercetători în curs de formare.

Activitatea CRIFST se derulează prin intermediul a trei divizii, respectiv Istoria ştiinţei, Logică, metodologia şi filosofia ştiinţei şi Istoria tehnicii. CRIFST are filiale în Argeş, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

Funcţia de preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST) a fost deţinută anterior de academicienii Mihail Ralea, Athanasie Joja, Ştefan Milcu, Ştefan Bălan, Mihai Drăgănescu şi Dan Berindei. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)