Presa tradiţională, confirmată, serioasă poate contribui la combaterea fenomenului de fake news şi trebuie sprijinită ca atare de la nivelul Uniunii Europene, afirmă eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan.

"Cei care dezinformează şi propagă ştiri false, de multe ori din afara UE fiind, dar câteodată şi din UE, ei doresc să pună, de fapt, sub semnul întrebării ordinea, societatea, sistemul în care trăim. Şi anume pentru ei această democraţie liberală, Uniunea Europeană, care de 70 de ani produce pace, este un model de succes, (...) toate aceste reuşite ale noastre sunt o problemă. (...) Federaţia Rusă este una din sursele de dezinformare. (...) Şi tocmai fiindcă aceste dezinformări sunt o ameninţare pentru modul în care trăim, trebuie să ne intereseze. Ele vin din afara UE, dar vezi şi în UE tot soiul de populişti, eurosceptici, oameni care spun că ziduri, garduri şi alte prostii sunt soluţia. (...) Izolarea nu e nicio soluţie, trăim într-o Europă deschisă, unită, noi suntem parte din Piaţa Unică, cetăţenii români pot alege unde să trăiască în Europa, unde să studieze, unde să lucreze, când să se întoarcă acasă la pensie. (...) Vor să ne facă rău şi noi trebuie să ne opunem", a declarat Mureşan, marţi, la dezbaterea organizată de PNL cu titlul "Soluţii europene pentru finanţarea presei şi pentru combaterea fenomenului fake news".

Europarlamentarul s-a declarat de acord cu faptul că la scăderea gradului de încredere a cetăţenilor români în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, au contribuit şi campaniile de fake news.

"Sunt oameni politici din România care vor instituţii slabe, o justiţie la cheremul lor şi o Uniune Europeană care să îi lase în pace. Sunt oameni politici din România care doresc ca România să fie sat fără câini, ori acest lucru nu se poate şi nu se va mai întâmpla. (...) Atunci trebuie să vedem cum putem face mai mult. Şi de aceea eu am depus, în urmă cu două săptămâni, un amendament foarte important la bugetul UE pentru următorii şapte ani, perioada 2021 - 2027, şi am cerut 2 miliarde de euro fonduri pentru ONG-uri care apără statul de drept, propagă, sprijină independenţa justiţiei şi pentru presa care, de asemenea, este un sprijin în acest demers", a precizat el.

Siegfried Mureşan a punctat că presa este "un aliat al adevărului" şi nu este principala problemă în propagarea ştirilor false.

"Presa, în principal, e un aliat şi poate fi un sprijin în această direcţie. Media tradiţională trebuie sprijinită, trebuie ajutată şi de aceea am spus foarte clar - din cele 2 miliarde de euro care să vină pentru a apăra statul de drept şi valori europene, banii să fie accesibili şi presei nu doar ONG-urilor, fiindcă, repet, presa tradiţională, confirmată, serioasă poate fi un sprijin aici", a adăugat el.

Eurodeputatul a menţionat că prin soluţiile de finanţare a presei, venite din partea UE, trebuie sprijinită mai mult mobilitatea jurnaliştilor, pentru ca jurnaliştii din fiecare stat membru să înţeleagă care este realitatea în celelalte state membre.

Mureşan s-a referit şi la un proiect-pilot care a fost acceptat de Parlamentul European şi de către toate statele membre ale UE, prin care au fost alocate 1,1 milioane de euro pentru "o mai bună monitorizare a ştirilor false şi a analizării datelor".

"Care este originea ştirii false, cum este ea propagată în diferite limbi, spre diferite audienţe, adică, practic, să înţelegem că înainte ca un politician eurosceptic din Franţa spune ceva nasol despre UE să vedem care e originea acelei informaţii. Şi, de multe ori, vezi că sunt diferite site-uri, diferite servere din Federaţia Rusă, de unde pleacă tweet-ul şi avem date, deja, ştiinţific, matematic şi vedem care sunt politicienii din partidul eurosceptic britanic, din partidul lui Marine Le Pen, din gaşca lui Salvini, (...) care dau tweet în acele mesaje şi le expun în limbile lor audienţelor din ţările lor. Adică un proiect-pilot prin care, la nivelul UE, acea echipă strategică de monitorizare să monitorizeze şi să analizeze mijloacele de propagare a ştirilor false", a arătat eurodeputatul.

Totodată, potrivit acestuia, proiectul vizează crearea unei reţele de experţi care "să meargă în statele membre şi să le explice oamenilor de unde vin ştirile false, cum sunt propagate şi să aibă întâlniri cu ONG-uri, cu presă şi cu alţi formatori de opinie". "Al doilea lucru pe care l-am făcut - am mărit cu 3 milioane de euro bugetul UE pentru comunicare externă, (...) adică în state din afara UE, pentru a informa mai bine cu privire la ceea ce face UE", a precizat Mureşan.

Cristian Băcanu, preşedinte al Comisiei pentru justiţie din cadrul Organizaţiei PNL Bucureşti, a menţionat, la rândul său, că Uniunea Europeană a decis înfiinţarea, încă de anul trecut, a unui grup de experţi care a elaborat un raport cu anumite recomandări în ceea ce priveşte fenomenul de fake news.

"Cred că cea mai importantă dintre recomandări este (...) că presa este motorul ce poate să combată fake news, pentru că până la urmă presa reală, mainstream media, poate să vină şi să informeze corect populaţia, iar, pe de altă parte, acele siteuri care încurajează un naţionalism extrem, spre exemplu, genul acela de presă nu ne face bine. Pe de altă parte, trebuie să vedem ce se poate face şi din punct de vedere al tehnologiei şi aici cred că se poate vorbi de investiţii în entităţi care să verifice calitatea unor aşa-zise ştiri, prin intermediul unor oameni care le verifică, fie prin folosirea de artificial intelligence, ceea ce, de exemplu, Google a început să facă. Pe de altă parte, putem vorbi şi despre responsabilizarea motoarelor de căutare de social media şi aşa mai departe", a spus liberalul. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)