Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), a afirmat luni că este necesar ca autorităţile locale să se implice activ în protejarea patrimoniului UNESCO, precizând că instituţia pe care o reprezintă lucrează, împreună cu Ministerul Culturii, la revizuirea cadrului normativ menit să înlăture disfuncţionalităţile din sistemul de management al acestor situri.

"De ceva vreme, sistemul de management al siturilor UNESCO este nefuncţional din motive de necorelare şi nefuncţionare a unor acte normative. Suntem în curs, împreună cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, de a revizui acest cadru normativ şi de a-l face funcţional şi actual ca să ne permită să abordăm altfel astfel de probleme. Din toată această expoziţie se vede că e făcută cu dragoste pentru locurile şi monumentele care au fost surprinse în imagini, în aşa fel încât să surprindă valorile pe care le au. Dar toate aceste monumente au şi nişte probleme. Şi cu aceste probleme încercăm noi să ne ocupăm, cu revizuirea cadrului normativ şi cu introducerea unei posibilităţi ca sistemul public să poată acţiona împreună cu comunităţile locale", a spus Ştefan Bâlici la vernisajul expoziţiei de fotografie "Comorile României", patrimoniul UNESCO din România, semnată artistul fotograf Ilie Tudorel, desfăşurat la sediul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

Totodată, directorul INP a anunţat că instituţia pe care o conduce va anunţa în curând Lista indicativă (de aşteptare) UNESCO a României revizuită.

"De multă vreme, România nu a actualizat această listă indicativă şi în ultimii doi ani ne-am ocupat destul de intens de această problemă şi avem acum o listă care este actualizată, aprobată, avizată de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi în scurt timp sperăm că va fi comunicată către UNESCO şi, bineînţeles, comunicată public", a mai spus Ştefan Bâlici.

Preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, deputatul Ionel Palăr, şi-a exprimat speranţa ca dosarul iei româneşti să fie finalizat cât mai repede, pentru a fi depus la UNESCO.

"Pentru că ne pasc pericole. Şi trebuie s-o spun. Lumea se mişcă. Noi locuim în Balcani, iar în Balcani tradiţiile sunt foarte asemănătoare. Vecinii noştri au început să se trezească, au descoperit faptul că a avea un element fie material, fie imaterial în patrimoniu este o nestemată la imaginea ţării fiecăruia", a explicat deputatul.

El s-a angajat să facă demersuri ca în bugetul pe anul 2019 toate instituţiile de cultură româneşti care se ocupă de UNESCO să aibă suficiente resurse pentru a-şi desfăşura activitatea în mod optim. "Pentru că, din păcate, comisia care lucra la dosarul iei româneşti s-a oprit din lipsă de finanţare", a mai spus Ionel Palăr.

Expoziţia de fotografie "Comorile României" prezintă în circa 50 de lucrări de artă fotografică cele mai valoroase locaţii, monumente sau situri arheologice ale patrimoniului tangibil recunoscute pe plan mondial (aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO): fortăreţe dacice din Munţii Orăştie, biserici de lemn din Maramureş, biserici pictate din nordul Moldovei, sate cu biserici fortificate din centrul Transilvaniei, centrul istoric al oraşului Sighişoara şi Mănăstirea Hurezi. În imagini mai este prezentat şi patrimoniul natural (locaţii aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, pădurile primare şi bătrâne de fag din Carpaţi (Strâmbu-Băiuţ şi Groşii Ţibleşului) ş.a.

Vernisajul a deschis seria evenimentelor din cadrul celei de-a doua ediţii a programului bienal "Porţi deschise la CNR UNESCO", organizat de Comisia Naţională a României pentru UNESCO. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)