Pierderile în rândul medicilor militari în Primul Război Mondial au fost aproape cât cele înregistrate în privinţa ofiţerilor infanterişti, majoritatea fiind răpuşi de tifos, a declarat vineri lt. col. Cristian Damian, de la Catedra de Pregătire Medico-Militară din Târgu Mureş, în cadrul conferinţei "100 de ani de istorie militară", parte a proiectului cultural "100 de ani în 10 zile".

"Alături de Armata Română şi specialitatea medicina a dus greul războiului. (...) Procentual la numărul de morţi în rândul ofiţerilor Armatei Române în Primul Război Mondial, după infanterişti, care au avut 15% pierderi pe timpul războiului, următorii au fost medicii militari. Cei mai mulţi medici au murit din cauza epidemiei de tifos deoarece au intrat în contact direct cu bolnavii. S-au înregistrat pierderi şi în triunghiul de foc sub deviza 'pe aici nu se trece', în vara anului 1916. Medicina militară acţionează în mai multe planuri şi locuri faţa de război. În primul rând, pe locul de desfăşurare a conflictului, în prima linie, dar şi în spatele frontului. Personalul medical de toate nivelurile de pregătire care a fost implicat pe linia frontului a dus greul războiului alături de toţi ceilalţi soldaţi, începând de la mâncarea proastă, la umezeala din tranşee, până la diferite boli", a spus lt. col. Cristian Damian.

Potrivit acestuia, armatele sunt vectori pentru bolile infecţioase şi, ca pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mare parte a personalului medical a fost asigurat de către studenţii Institutului Medico-Militar din Bucureşti care s-au oferit voluntar pe front ca asistenţi sau brancardieri. Deşi timpul scurs între cele două războaie mondiale nu a fost îndelungat, s-a constatat o oarecare îmbunătăţire a condiţiilor pentru medicii militari în cea de-a doua conflagraţie mondială.

"Pe lângă tratamentul pe care îl aplicau bolnavilor, medicii militari se ocupau şi de partea de educaţie şi prevenţie. În perioada interbelică s-a făcut un progres. Dacă în Primul Război Mondial majoritatea ambulanţelor erau cu acţiune hipo, în Al Doilea Război Mondial ambulanţele sunt motorizate, precum şi un serviciu de aviaţie de transport al bolnavilor, al medicamentelor, al instrumentarului medico-militar. De asemenea, în Al Doilea Război Mondial nu s-au mai înregistrat epidemii de tifos pentru că deja exista vaccinare şi prevenţie mai bine pusa la punct. Un alt progres se referă la faptul ca existau şi medici femei. Astăzi, în teatrele de operaţii, medicul militar riscă la fel de mult ca şi militarii. Este un flux important de răniţi şi bolnavi pe care medicii trebuie să-i deservească şi să-i consilieze psihologic", a susţinut lt. col. Cristian Damian.

Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş derulează, la Târgu Mureş, proiectul cultural "100 de ani în 10 zile", în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Municipiul Târgu Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai" al Academiei Române, Universitatea de Artă din Târgu Mureş şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Nona Jalbă, editor online: Irina Giurgiu)