Acad. Oliver J. Schmitt, vicepreşedinte al Academiei Austriece de Ştiinţe, consideră că rezultatele cercetării româneşti în domeniul studiilor sud-est europene sunt superioare celor occidentale prin accesul cultural, ştiinţific, competenţă filologică deosebită şi curajul de a aborda, cel puţin din perspectivă occidentală, teme presupus distante.

"După 1989 s-au restrâns extrem de mult studiile americane, vest-europene şi central-europene asupra Europei de Sud-Est. Exagerând, s-ar putea spune că acestea au devenit o politologie referitoare la Iugoslavia lui Tito şi statele succesoare acesteia. Cei mai mulţi cercetători au renunţat la elementele comparative, la competenţele filologice şi la planul temporal. Revistele s-au umplut de analize de ştiinţe sociale privind fosta Iugoslavie, neacoperind nici întregul teritoriu acestui stat care nu mai există. E vorba doar de zone de conflict, adică Croaţia, Bosnia, Serbia, Kosovo şi Muntenegru, în timp ce, de pildă, Novi Pazar sau Macedonia au rămas cu totul în umbră", a spus acad. Oliver J. Schmitt în conferinţa inaugurală a colocviului "Un secol de studii sud-est europene în România. Bilanţ istoriografic", eveniment organizat la amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române.

El afirmă că însăşi "formarea în domeniul studiilor sud-est europene s-a restrâns radical în Occident iar astfel şi opţiunile de conţinut".

"Fără pregătire de bizantinologie, de slavistică şi/sau de studii otomane, cei 2.000 de ani dinainte de secolul al XIX-lea nu pot fi abordaţi. Doar cu cunoştinţe de limbă sârbo-croată, istoria se restrânge la ultimii 200 de ani. Mulţi politologi lucrează fără a avea cunoştinţe lingvistice. Uneori sunt chiar şi mândri de a nu cunoaşte aceste limbi, pe care le consideră inutile. În acelaşi timp, în Occident s-au investit multe resurse pentru o cercetare care ar trebui să analizeze crizele actuale. Idealul unei cercetări actuale, lipsite de interese politice, a avut şi are dificultăţi. Între timp, cercetători specializaţi în acest fel au ocupat poziţii de conducere. Ei nu le pot transmite studenţilor lor ceea ce ei înşişi nu stăpânesc", a arătat academicianul austriac.

Prin contrast, Oliver J. Schmitt a făcut un adevărat elogiu cercetării româneşti în domeniul sud-est european, începând cu întemeietorii acestei şcoli - Nicolae Iorga şi Victor Papacostea - şi continuând cu nume actuale, precum Andrei Pippidi.

"Prin contrast, devine evident ce reprezintă studiile româneşti. Aş scoate în evidenţă statornicia şi programul ştiinţific şi capacitatea de a explora domenii în care cercetarea occidentală cu greu mai are acces, dar care explică tocmai ceea ce reprezintă Europa de Sud-Est. Aş prezenta aici o selecţie foarte subiectivă de volume apărute în ultimii ani şi în care am observat o valoare deosebită a abordării ştiinţifice: editarea unui izvor arab cheie, Paul de Alep; ediţia ultimei istorii pre-moderne a Ţării Moldovei, de Manolachi Drăghici; studii privind tradiţia post-bizantină a Apocalipsei; editări ale rapoartelor legaţiilor britanice; contactele englezeşti ale lui Constantin Brâncoveanu; numeroase studii referitoare la interdependenţele ortodoxiei balcanice pe un plan mai amplu, de pildă privind migraţia ortodocşilor din sudul Dunării în Principatele Române. Mă gândesc la lucrări despre isihasm, despre limbajul simbolico-politic în Evul Mediu şi multe altele. Toate aceste lucrări au în comun concentrarea majoră, accesul cultural, ştiinţific, competenţă filologică deosebită şi curajul de a aborda, cel puţin din perspectivă occidentală, teme presupus distante. Toate aceste lucrări cu greu ar fi putut fi realizate în altă parte decât în cadrul cercetărilor sud-est europene româneşti. După părerea mea, ele arată cât de greşită este ideea despre centralitatea şi marginalitatea temelor din cercetarea occidentală. (...) Câţi cercetători ai migraţiei se ocupă, de pildă, de peregrinările ierarhilor şi monahilor ortodocşi între Ţara Sfântă - Mănăstirile de la Muntele Athos - Curţile domneşti din Ţara Românească şi Moldova, Kiev şi Moscova?", a declarat academicianul austriac.

Oliver J. Schmitt a declarat pentru AGERPRES că i se pare foarte important este că, la Bucureşti, cercetătorii români "se ocupă de teme care au fost uitate în Occident şi în Statele Unite, precum faptul că Spaţiul balcanic are o majoritate slavă, dar este caracterizat de o tradiţie paleo-balcanică, în care, bineînţeles, şi elementele roman, român, aromân au jucat întotdeauna un rol foarte important".

"Colegii noştri din România s-au ocupat întotdeauna cu teme extrem de dificile. Faptul că Academia Română a creat recent şi o poziţie pentru un cercetător în studiile armeneşti arată o conştiinţă a specificităţii acestui spaţiu, care este caracterizat nu numai de grupuri mari, dar mai ales de grupuri precum armenii, care, nu numai în spaţiul românesc, ci pretutindeni, din Anatolia şi până în India, au jucat un rol extrem de important, un rol hotărâtor, ca un fel de reţea de comerţ în spaţiul euro-asiatic. Pe scurt, faptul că studiile sud-est europene din România au reuşit să urmărească o strategie foarte clară de la început, realizând şi un program, schiţat de Nicolae Iorga şi de Victor Papacostea, arată o tenacitate în cel mai bun sens al cuvântului. Trebuie să spunem că dacă privim aceşti 100 de ani ai studiilor sud-est europene în România, avem de-a face cu mulţi savanţi şi cercetători de seamă, nu doar cu epigoni ai întemeietorilor, ceea ce demonstrează că este vorba nu doar de o tradiţie, dar şi de un viitor al domeniului", a spus Schmitt.

El a amintit că recent, Academia Română şi Academia Austriacă au semnat un contract de colaborare în acest domeniu.

"Pentru noi, studiile sud-est europene din România sunt foarte importante şi pe plan instituţional, pentru că am semnat recent un contract între Academia Română şi Academia Austriacă şi pentru faptul că acest tip de contract este foarte rar la noi. Alegem foarte bine şi cu foarte multă prudenţă partenerii noştri", a susţinut academicianul austriac.

Colocviul "Un secol de studii sud-est europene în România. Bilanţ istoriografic" se va desfăşura, luni şi marţi, în Amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Bibliotecii Academiei Române, reunind reputaţi cercetători în domeniu. Între temele abordate se numără: locul studiilor bizantine, semnificaţia conceptului "Bizanţ după Bizanţ", cercetările de istorie otomană, folclorul literar sud-est european, cercetările de lingvistică balcanică, locul civilizaţiei arabe creştine, problematica cercetării vechilor texte slavone, istoriografia greacă, studiile neolene şi altele. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin; editor online: Magdalena Tănăsescu)