Obiectul liturgic cunoscut sub numele de Steagul lui Ştefan cel Mare va fi punctul central al unei expoziţii de opere post-bizantine româneşti la Muzeul Luvru din Paris, ce va fi cuprinsă, în primăvara anului viitor, în programul Sezonului Franţa-România.

Jannic Durand, director al Departamentului de obiecte de artă la Muzeul Luvru, a dat mai multe detalii legate de acest demers româno-francez, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, la instituţia de cultură pariziană. Expoziţia cu obiecte din perioada post-bizantină a fost concepută în jurul ideii "împrumutului generos al acestei broderii, ce va reveni pentru câteva luni la Paris, după 1917", a explicat Durand.

El a povestit că steagul, ce prezintă o ilustrare a Sfântului Gheorghe, a fost donat de către Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Muntele Athos şi, în anul 1917, a fost returnat României, prin intermediul unor oficiali francezi. Astfel, expoziţia de anul viitor, ce are titlul provizoriu "Capodopere ale broderiei post-bizantine - Colecţii române", marchează reîntoarcerea obiectului, pentru câteva luni, în Franţa.

Spaţiul rezervat pentru expoziţie se află, potrivit lui Jannic Durand, "în inima Departamentului de obiecte de artă" al Muzeului Luvru, unde, în prezent, este găzduită o colecţie cu artă pre-slavă, ce marchează preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie - 30 iunie).

Reprezentantul Muzeului Luvru a spus că detalii despre obiectele ce vor fi cuprinse în expoziţie vor fi oferite după ce partea română şi partea franceză vor definitiva acordurile de împrumut.

"Subiectul expoziţiei a fost într-o măsură dictat la propunerea părţii române, anume împrumutul drapelului cu imaginea Sfântului Gheorghe, ce a aparţinut lui Ştefan cel Mare", a afirmat Durand. În jurul obiectului românesc vor fi adunate, a detaliat el, "documente-mărturie" ale acestei "călătorii extraordinare" a steagului, şi anume documente de arhivă în franceză şi română, inclusiv, cel mai probabil, cartonul oficial de invitaţie editat la momentul reîntoarcerii drapelului.

"În jurul acestei opere de artă putem prezenta caracteristici speciale ale colecţiei române - bogăţia extraordinară în materie de textile brodate, a tradiţiilor bizantine şi post-bizantine", a declarat Jannic Durand.

Printre obiectele ce vor fi cuprinse în expoziţie, a detaliat directorul Departamentului de obiecte de artă de la Luvru, vor fi incluse haine preoţeşti şi odoare folosite la ceremonii, broderii ce căptuşeau sicriele domnitorilor din acea perioadă, dar şi imagini şi documente de arhivă ale unor cercetători preocupaţi de perioada bizantină şi post-bizantină, precum Gabriel Millet.

Aceasta este prima expoziţie dedicată României, la Luvru, în peste 60 de ani. Cea anterioară, de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, a cuprins o "gamă largă" de obiecte, a spus Durand.

"De data aceasta, am hotărât să fie doar broderiile, pentru că mi se pare că este ceva mai spectaculos şi mai surprinzător pentru publicul francez. Am fi putut alege orice - icoane, manuscrise, alte obiecte de cult -, însă cred că broderiile sunt foarte reprezentative şi cred că este ceea ce a impresionat cel mai mult publicul francez", a afirmat el.

"Ideea a venit în mod natural să marcăm şi noi, la Luvru, aceste două lucruri care s-a întâmplat să se petreacă împreună", a adăugat Durand.

Sezonul Franţa-România se desfăşoară între zilele naţionale ale celor două ţări - 1 decembrie 2018 şi 14 iulie 2019 şi cuprinde sute de manifestări în Franţa şi România. Manifestările artiştilor români în Franţa, cuprinse în cadrul Sezonului, au loc între 27 noiembrie 2018 şi 14 aprilie 2019. De altfel, Sezonul va fi deschis pe 27 noiembrie, când preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Franţei, Emmanuel Macron, vor participa, la Catedrala Saint-Louis des Invalides din Paris, la o ceremonie dedicată atât Centenarului ţării noastre, cât şi marcării a 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial. Evenimentul va cuprinde un concert ce reuneşte Ansamblul Instrumental din Paris şi Corul Madrigal.

***

Steagul lui Ştefan cel Mare este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită, se arată pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), care a prezentat acest obiect drept "Exponatul lunii iulie", în 2011.

Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii - una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe - şi alta în limba greacă.

În primăvara anului 1917, arată MNIR, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mănăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864 - 1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar.

"Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare, care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare, care a afectat starea originară a piesei", mai arată reprezentanţii Muzeului de Istorie. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)