Construcţii înalte prevăzute în partea superioară cu surse de lumină puternică, farurile au fost vreme îndelungată singurele mijloace fixe pentru asigurarea navigaţiei. De-a lungul timpului, au fost înlocuite de sisteme electronice de navigare, dar la Sulina mai pot fi văzute patru faruri, unul dintre ele fiind muzeu în momentul de faţă.

Mulţi vizitatori ai Farului-muzeu din Sulina cred că acesta a fost construit de Comisia Europeană a Dunării (CED), precursoare a Comisiei Dunării şi cunoscută drept prima organizaţie europeană cu atribuţii executive şi administrative în politica fluvială de pe Dunăre. Panoul informativ şi placa CED de la intrarea în far susţin această teorie.

Mădălina Ciocoiu, muzeograf la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" (ICEM), spune, însă, că farul exista deja la înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării.

"La Sulina, existenţa primului far, este atestată de un document turco-osman din anul 1745, pe malul stâng al Dunării, dar despre acest far nu mai ştim nimic. În momentul instituirii CED (1856 - n.red.), sistemul de semnalizare de la gurile Dunării era asigurat de trei faruri, unul dintre acestea fiind farul-muzeu din Sulina. Construcţia a fost realizată pe acelaşi mal al fluviului, în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Rusia, stăpână în acea perioadă asupra Deltei Dunării, care prin convenţia ruso-austriacă din anul 1840 se angajase să construiască un far modern la Sulina, prevăzut cu reflectoare puternice care să funcţioneze în perioada lunilor martie-decembrie, cât timp era deschis sezonul de navigaţie pe Dunăre", a declarat Ciocoiu pentru AGERPRES.

Sursa foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

În momentul înfiinţării CED, obiectivul aparţinea Administraţiei Generale a Farurilor din Imperiul Otoman, care concesiona asigurarea funcţionării şi întreţinerii lui unor societăţi particulare, dar pe 1 aprilie 1879 farul a fost preluat de instituţia europeană.

"La predarea obiectivului, s-a constatat că atât clădirile, cât şi mecanismul de iluminat al farului erau într-o stare bună, dovedind întreţinerea corespunzătoare din partea instituţiei otomane. Din anul 1879, Comisiei Europene a Dunării i-a revenit sarcina de a-l administra, întreţine şi repara, până în anul 1939, când această misiune a intrat în sarcina statului român. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, obiectivul a constituit principalul semnal de navigaţie în zona litoralului Deltei Dunării. Pe terasa sa era instalată o sirenă de alarmare a populaţiei", a mai spus reprezentanta ICEM.

Sursa foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

De-a lungul vremii, farul a suferit unele modificări fără să-i fie afectată, însă, structura de rezistenţă iniţială. Construcţia are o înălţime totală de 21,33 metri, cu trepte înguste, în spirală, luminate din loc în loc de câteva ogive prevăzute în zidăria groasă, la capătul cărora se ajunge în cupola ce adăpostea mecanismul de iluminat, o lumină fixă, albă, vizibilă de la 15 mile marine. "Acum, se mai păstrează o parte din prismele de cristal ale reflectorului, unde, atunci când funcţiona farul, se aşeza lampa cu acetilenă şi ulterior cea electrică, reflector care ducea lumina la 15 de mile depărtare", a explicat muzeografa ICEM.

În jurul cupolei este amenajată o platformă de circulaţie, de unde vizitatorii pot admira Dunărea, marea şi clădirile importante ale Sulinei, urbe cunoscută ca "Oraşul cu patru faruri".

"Placa din bronz pe care se menţionează că farul a fost ridicat de CED provine de la construcţia similară de pe digul de Nord, realizată de către Comisiune. Ea a fost montată atunci când s-a făcut restaurarea Farului-muzeu de către Ministerul Culturii şi Cultelor, cel mai probabil în ideea de a nu pierde o parte din patrimoniul nostru cultural", a precizat Mădălina Ciocoiu.

În perioada 1995-1997, construcţia a fost restaurată de Ministerul Culturii şi Cultelor, iar din anul 2003 a intrat în administrarea ICEM. În momentul de faţă este singurul obiectiv muzeal din România amenajat într-un far.

Farul-muzeu găzduieşte cabinetul de lucru al scriitorului Eugeniu Botez, cunoscut sub pseudonimul Jean Bart, o expoziţie dedicată dirijorului român George Georgescu şi o sală despre istoria CED.

"Suntem în Deltă de trei zile. Stăm la Mila 23 şi am vizitat Pădurea Letea, canalele şi lacurile din apropiere, iar acum am venit să ne amintim de istoria oraşului Sulina, localitatea cândva înfloritoare. Din păcate, prezentul ne dezarmează", spune Mihăiţă Georgescu, în vârstă de 52 de ani, din Bucureşti, vizitator al Farului-muzeu din Sulina.

Potrivit reprezentantei ICEM, anul viitor Farul-muzeu din Sulina va fi închis publicului pentru restaurare.

"Intenţionăm ca la restaurarea care va avea loc începând de anul viitor să aducem în atenţia turiştilor o explicaţie în care se va menţiona cui a aparţinut placa de bronz montată pe zidul Farului-muzeu", a menţionat Ciocoiu.

Sursa foto: (c) Luisiana BIGEA/AGERPRES FOTO

Bugetul estimat al proiectului iniţiat de Consiliul Judeţean este de 10.265.280,89 lei, inclusiv TVA, iar cofinanţarea Consiliului va fi de 205.305,62 lei, inclusiv TVA. Proiectul va fi susţinut financiar prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, axa prioritară 5.1, Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Cătălin Alexandru)