Directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), Liviu Constantinescu, a afirmat vineri, la vernisajul expoziţiei ''Portretul colecţionarului'', că pe simeze se regăsesc nu doar piesele reprezentative ale unor colecţii prestigioase, ci mai ales imaginea, portretul acestor colecţionari.

"Parcurgând sălile acestor colecţii nu numai că admirăm operele unor artişti foarte cunoscuţi, dar, fără să vrem, intuim şi personalitatea colecţionarului, cel care şi-a croit, poate, în majoritatea cazurilor, colecţia după chipul şi asemănarea lui, după sensibilitatea şi preferinţele în arta plastică", a spus Constantinescu.

El a adus un omagiu celor care, de-a lungul a 40 de ani de existenţă a Muzeului Colecţiilor de Artă, au "reuşit să-l ţină în viaţă" şi au dus mai departe pasiunea pentru arta plastică a unor importanţi colecţionari, amintind-o, printre alţii, pe fosta directoare a MNAR, Roxana Theodorescu.

O expoziţie dedicată împlinirii a 40 de ani de la deschiderea Muzeului Colecţiilor de Artă, care aduce în centrul atenţiei pasionaţi iubitori de frumos ce şi-au încununat cariera de colecţionari prin donaţiile făcute statului român pe parcursul secolului XX şi la începutul secolului XXI, a fost vernisată vineri la sediul instituţiei muzeale.

Intitulată "Portretul colecţionarului", expoziţia urmăreşte un parcurs cronologic şi pune accent pe cele 16 donaţii făcute muzeului din 1990 până în prezent, marcând contribuţia colecţionarilor la păstrarea şi la încurajarea artei plastice româneşti şi susţinerea unor artişti ''prea adesea supuşi constrângerilor materiale sau ideologice''.

Grupaje reunind lucrări favorite ale colecţionarilor, portretele acestora şi ale unor membri ai familiei, obiecte de artă decorativă, fotografii şi documente evocă personalitatea şi preocupările diferiţilor colecţionari, relaţia lor cu artiştii preferaţi, creionând un întreg univers cotidian devenit astăzi pagină din istoria unui fenomen încă prea puţin explorat - colecţionismul românesc.

Însoţită de un bogat program de evenimente (conferinţe, prezentări, întâlniri cu curatori, programe educative pentru familii, şcoli şi grădiniţe), expoziţia va fi deschisă până pe 31 ianuarie 2019.

Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de Palatul Romanit, clădire reprezentativă pentru începuturile arhitecturii moderne din Bucureşti şi restaurată ultima oară în intervalul 2008 - 2013. El a fost constituit ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României la 21 august 1948 printr-o hotărâre politică (Decizia nr. 524 din 25 iulie 1978), cu menirea de a reuni într-un singur loc donaţiile făcute statului, de-a lungul anilor, de către colecţionari.

La deschidere au fost expuse 13 colecţii importante, dintre care 11 sunt în muzeu şi în prezent, iar două pot fi vizitate în casele-muzeu K. H. Zambaccian (Colecţia Krikor H. Zambaccian) şi Th. Pallady (Colecţia Serafina şi Gheorghe Răuţ). Acestora li s-au alăturat, de-a lungul celor 40 de ani de existenţă, atât colecţii monografice (formate din lucrările artiştilor ale căror nume le poartă, donate postum), cât şi colecţii eterogene, constituite de diverşi iubitori de artă.

Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă li se adaugă grafică europeană şi japoneză, mobilier francez, covoare orientale, dar şi icoane populare din Transilvania.

În prezent, patrimoniul muzeului este compus din 47 de colecţii, dintre care 37 sunt incluse în expoziţiile permanente din trei sedii, respectiv Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K. H. Zambaccian şi Muzeul Th. Pallady, însumând aproximativ 10.000 de piese din toate categoriile stilistice şi epocile istorice. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)