Preşedintele Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, spune că moartea omului şi artistului Geta Brătescu reprezintă o grea pierdere pentru cultura şi arta României şi a lumii.

"Plecarea dintre noi a omului şi artistului Geta Brătescu este o grea pierdere pentru cultura şi arta României şi a lumii. În astfel de momente, regretul este dificil de exprimat în cuvinte. Celor care o preţuim şi o iubim ne revine misiunea de a păstra vie memoria sa şi de a celebra opera de o valoare incomensurabilă pe care ne-a lăsat-o. Institutul Cultural Român deplânge trecerea în eternitate a marii doamne a artei conceptuale româneşti, un artist special cu care am lucrat îndeaproape", afirmă Ţuroiu.

Aceasta a amintit că s-a scurs un an de când ICR a susţinut proiectul artistei - ''Apariţii'' - la Bienala de la Veneţia.

''De altfel, Pavilionul României de la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia din 2017 a fost unul dintre cele mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în presa internaţională. De asemenea, o expoziţie a marii artiste - prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu şi totodată prima expoziţie majoră a unui artist român găzduită de celebrul spaţiu expoziţional belgian - a fost organizată anul trecut la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. În semn de respect şi admiraţie faţă de munca şi opera doamnei Geta Brătescu, în 2017, am propus Preşedinţiei României decorarea domniei sale cu Ordinul Steaua României, iar la începutul acestui an am avut onoarea de a o întâlni la ceremonia de înmânare a distincţiei. Ne despărţim cu tristeţe de o creatoare exponenţială, recunoscători pentru şansa de a-i fi fost contemporani", a declarat Liliana Ţuroiu.

Institutul Cultural Român îşi exprimă profundul regret faţă de dispariţia "marii doamne a artei conceptuale din România", Geta Brătescu (1926-2018), o marea artistă, care "a fost o reprezentantă importantă a avangardei postbelice, a cărei contribuţie artistică pluridisciplinară a fost rezultatul studiilor în literatură şi filosofie, urmate în paralel cu cele de artă", se arată într-un comunicat.

Scriitoare, ilustratoarea printre altele a traducerii lui "Faust" semnate de Ştefan Augustin Doinaş, director artistic al revistei "Secolul 20/Secolul 21", Geta Brătescu a fost distinsă în 2008 cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei contemporane româneşti.

Artista a reprezentat România la Bienala de Artă de la Veneţia cu expoziţia "Apariţii" curatoriată de Magda Radu. Printre proiectele sale recente s-au numărat expoziţiile de la Berkeley Art Museum and Pacific Film Archive (SUA), precum şi expoziţia personală de la Tate Liverpool (2015). În 2016, Hamburger Kunsthalle i-a dedicat o amplă retrospectivă, iar Camden Arts Center din Londra a organizat o expoziţie personală, curatoriată de Jenni Lomax. Presa internaţională i-a acordat spaţii ample după alegerea sa ca reprezentant al României la Bienala de la Veneţia şi succesul expoziţiei de la Londra.

Geta Brătescu a obţinut recunoaşterea internaţională abia în ultimii ani, după participarea la evenimente artistice majore - Bienala de la Istanbul (2011), Trienala de la Paris (2012) şi Bienala de la Veneţia (2013) - şi achiziţionarea operelor sale de către muzee şi galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum (Los Angeles), San Francisco Museum of Modern Art sau Muzeul Naţional de Artă Contemporană (Bucureşti).

Pavilionul României la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia, care a găzduit în 2017 proiectul "Apariţii" al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în mass-media internaţională. Totodată, ICR a susţinut prezenţa unei expoziţii a marii artiste şi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Astfel, din toamna lui 2017 şi până la jumătatea lunii ianuarie 2018, aici a fost găzduită prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu. "An Atelier of One's Own" a fost prima expoziţie majoră a unui artist român găzduită de celebrul spaţiu expoziţional belgian.

Cu o carieră impresionantă, de peste 60 de ani, Geta Brătescu s-a bucurat de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din domeniul artelor din întreaga lume, arată ICR. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Geta Brătescu, artist plastic, a murit 

* A murit Geta Brătescu, artist plastic (fişă biografică)