#ClădirileRomânieiCentenare Casa Argintarului din Bistriţa, simbol al opulenţei breslei aurarilor şi al confortului renascentist
Pe strada Dornei din municipiul Bistriţa, la numărul 5, în centrul istoric al oraşului, găsim una dintre cele mai frumoase clădiri ale acestei vechi cetăţi medievale - Casa Argintarului, monument de arhitectură datând de la începutul secolului al XVI-lea.
Clădirea este considerată de către şeful Secţiei de istorie-arheologie din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, George Marinescu, drept unul dintre cele mai ilustrative exemple de locuinţă a aparţinând patriciatului bistriţean ajuns, în urmă cu cinci secole, la maxima sa înflorire.
Prezenţa pe ancadramentele ferestrei din dreapta de la parter a două reliefuri reprezentând două potire a determinat atribuirea clădirii unui meşter aurar şi breslei aurarilor.
"Fiind o locuinţă de meşteşugar, putem bănui că la parter spaţiile erau destinate practicării meseriei, unde puteau să fie un atelier, o prăvălie, un depozit de mărfuri, în timp ce la etaj era spaţiul de locuit, rezervat familiei şi oaspeţilor", explică Marinescu.
Planul casei s-a adaptat rigorilor parcelării oraşului medieval, având o faţadă îngustă la stradă, de 10,5 metri, şi corpul construcţiei dezvoltat pe adâncime. Corpul original al clădirii are două niveluri, parter şi etaj, şi un acoperiş în două ape cu coama paralelă cu faţada.
Parterul cuprinde trecerea carosabilă, cu boltă semicilindrică, în dreapta fiind două încăperi cu tavane boltite şi o alta situată în spatele scării. Scara de acces la etaj este deschisă direct din intrarea carosabilă, iar la etaj se aflau trei camere de locuit - un salon şi două dormitoare. Organizarea interiorului şi unele soluţii tehnice adoptate arată tendinţa de confort, în spiritul Renaşterii: scară de acces largă, ancadramente rafinate ale uşilor interioare, luminarea directă a tuturor camerelor, cărămizi în pardoseală.
Detaliile compoziţionale relevă o asemănare cu portalurile renascentiste ale Bisericii Evanghelice, simbolul oraşului, care sunt opera arhitectului Petrus Italus de Lugano, motiv pentru care se crede că acesta este cel care a întocmit şi proiectul faţadei Casei Argintarului în perioada 1560-1563, cât a stat la Bistriţa.
"Breasla aurarilor, fiind o breaslă foarte bogată în Bistriţa - se făceau comenzi şi pentru Moldova, şi pentru Polonia, potire şi pocale din argint aurit şi din aur - avea posibilităţi financiare extinse faţă de alte bresle, având în vedere şi unde este clădirea, aproape de centru. Şi atunci ei şi-au permis, în momentul în care a venit acel Petrus Italus de Lugano, arhitect italian, să restaureze Biserica Evanghelică din centru, să îl contacteze pe acest meşter să le refacă clădirea. Cu această ocazie, foarte probabil se reface de el sau de echipa lui şi partea din faţă a clădirii, care capătă un aspect renascentist. Se lucrează şi pe interior, se face o scară cu două rampe, de tip renascentist. Clădirea are aceeaşi faţadă - de aceea se spune că este legată de Petrus Italus - ca şi biserica, aceleaşi elemente arhitecturale care se găsesc pe faţada de vest a Bisericii Evanghelice. Se vede că este aceeaşi mână, cum s-ar spune, de meşter. Cu această ocazie, se pun şi cele două potire în ancadrament, care atestă breasla", afirmă George Marinescu.
Casa Argintarului a cunoscut de-a lungul timpului mai multe transformări şi refaceri. În 1758, a fost afectată de un puternic incendiu, iar în 1939 ajunsese în pragul demolării, fiind salvată la intervenţia lui Nicolae Iorga, care studiase arhivele Bistriţei şi cunoştea povestea clădirii.
În 1950, Casa Argintarului devine proprietate de stat, intrând într-un amplu proces de restaurare efectuat de arhitectul restaurator Ştefan Balş. Cu acest prilej, s-a ridicat un al doilea corp de clădire, cu ancadramente care le imită pe cele din corpul original. În 1969, clădirea este inaugurată printr-o expoziţie de artă plastică, iar în perioada 1977-1986 aici funcţionează Secţia de istorie a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Ulterior, Casa Argintarului capătă rol didactic şi adăposteşte Şcoala Populară de Artă.
Începând cu anul 2012, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud s-a implicat în atragerea de fonduri europene pentru reabilitarea clădirii şi transformarea ei într-un Centru German. Fondurile - peste 2 milioane de lei - au fost obţinute prin Programul Operaţional Regional, iar inaugurarea a avut loc în data de 24 ianuarie 2015. Clădirea a revenit în administrarea muzeului şi poate fi vizitată gratuit, timp de cinci ani de la finalizarea proiectului european, de către turişti şi cetăţenii oraşului. AGERPRES (A, AS - autor: Tina Dumitrescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vaslui: Adunarea generală a Federației Filantropia a Patriarhiei Române, derulată la Huși în perioada 4-6 mai
Adunarea generală a Federației Filantropia a Patriarhiei Române are loc în perioada 4-6 mai, la Episcopia Hușilor, în cadrul întâlnirii fiind analizate acțiunile de ordin social derulate în cadrul Bisericii. ''Orice faptă bună pe care o îndreptăm spre cineva care este privat de cele materiale a
''Kontinental '25'' - Cel mai bun film de lungmetraj, la Gala Premiilor Gopo
''Kontinental '25'' în regia lui Radu Jude a primit Trofeul Gopo pentru cel mai bun film de lungmetraj, la cea de a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo, care s-a desfășurat, luni seara, la Teatrul Național ''I. L. Caragiale'' din Capitală.
Sesiunea omagială ''Zoe Dumitrescu-Bușulenga'' - marți, la Academia Română
Sesiunea omagială ''Zoe Dumitrescu-Bușulenga'', un eveniment comemorativ dedicat ilustrei personalități culturale care a fost academicianul Zoe Dumitrescu-Bușulenga, critic și istoric literar, eseist și filosof al culturii, are loc, marți, în Aula Academiei Române. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, manifest
Bihor/Teatrul Regina Maria a anunțat premiera spectacolului 'Unchiul Vania', de Cehov - a doua oară din 1959
Teatrul Regina Maria din Oradea a anunțat luni premiera spectacolului 'Unchiul Vania', de A.P. Cehov, în regia lui Cristian Ban, care va avea loc sâmbătă și duminică, 9 și 10 mai, de la ora 19:00. Potrivit comunicatului remis de instituția teatrală, este pentru a doua oară când textul dramaturgului rus se montează pe scena Teatrului R
Bacău: Biblioteca Municipală 'Radu Rosetti' Onești, gazda Conferinței ANBPR 'BiblioNEXT' 2026
Biblioteca Municipală 'Radu Rosetti' Onești va fi gazda Conferinței Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) 'BiblioNEXT', eveniment care are loc în perioada 7-8 mai. Ediția din acest an aduce în prim-plan rolul bibliotecii publice ca spațiu de inovare, incluziune digitală și interacțiune inteligentă cu
Turneul Național Flautul Fermecat, cu spectacolul 'Tango con Brio', pornește de la Târgu Mureș
Cea de-a XV-a ediție a Turneului Național Flautul Fermecat, cu tema 'Tango con Brio', avându-i ca protagoniști pe flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, violoncelistul Mircea Marian și pianista Clementina Ristea Ciucu, pornește în acest an de la Târgu Mureș, în data de 10 mai, și se încheie la Bacău în 22 mai. 'Flauti
VIDEO Starețul Mănăstirii Putna, la 20 de ani de la moartea Zoei Dumitrescu-Bușulenga: Este o onoare să avem rămășițele sale pământești
Una dintre cele mai mari personalități ale culturii române, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, membră a Academiei Române, a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța, dar și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu' din București, este comemorată în data de 5 mai 2026, la 20 de ani de la trecerea la cele veșnice.
Singurul Van Gogh din România - expus în premieră, din 9 mai, la Art Safari New Museum
Expoziția 'Colecția recuperată. Povestea Slătineanu', care aduce în fața publicului singura operă semnată Vincent van Gogh aflată în România, 'Culegătoarea de morcovi', va putea fi vizitată în perioada 9 mai - 19 iulie la Art Safari New Museum. 'Colecția Slătineanu este una dintre cele mai valoroase
REPORTAJ/Buzău: Oracolele, 'rețelele sociale pe hârtie' de altădată, valorificate muzeal; creau și consolidau relațiile dintre tineri
Oracolele sunt considerate precursoare ale profilelor de social-media din zilele noastre, un fel de 'rețea socială pe hârtie', care au intrat în portofoliul unor colecționari de artă, fiind valorificate inclusiv de Muzeul Județean Buzău, întrucât oferă acces direct la viața cotidiană și la universul emoțional al adolescenților de altăd
Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' împlinește 90 de ani; evenimente dedicate aniversării în perioada 10-17 mai
O serie de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la deschiderea Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti', una dintre cele mai vizitate instituții muzeale din țară, vor avea loc în perioada 10-17 mai. Ceremonia oficială de deschidere a Zilelor Muzeului Satului va fi pe 10 mai, la scena Dumitra, cu începere
Gala Premiilor Gopo #20, luni, la Teatrul Național din București
Gala Premiilor Gopo, ediție aniversară #20, va avea loc luni, la Sala 'Ion Caramitru' a Teatrului Național din București. Gala Premiilor Gopo va fi prezentată pentru a treia oară la rând de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, cunoscut publicului ca Teo, informează organizatorii. Filmul 'Dinți de lapte
Eurovision2026/ Delegația României a plecat la Viena; Alexandra Căpitănescu: Ne dorim să îi facem mândri pe români (GALERIE FOTO+VIDEO)
Delegația României la Eurovision a plecat duminică la Viena, orașul-gazdă al competiției, unde, în perioada 12 - 16 mai, vor avea loc semifinalele și finala ediției din acest an. Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României în competiție cu piesa 'Choke Me', va urca pe scena Eurovision alături de colegii săi de
Mass-media publică, între provocări și reforme: dezbatere organizată de Ziua Libertății Presei (GALERIE FOTO)
Dezbaterea 'Rolul și misiunea mass-media publică' a constituit tema dezbaterii organizată, duminică, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, de Televiziunea Română, în parteneriat cu Radio România și
Ministerul Culturii: Libertatea presei - o condiție pentru orice societate care funcționează democratic
Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis, transmite duminică Ministerul Culturii pe Facebook.
REPORTAJ/Vaslui: Piesa anti-bullying 'În spatele ușilor închise' - moment de reflecție și un pas spre vindecare
Pe scena Centrului Cultural 'Dimitrie Cantemir' Vaslui a avut loc, sâmbătă, premiera piesei de teatru 'În spatele ușilor închise', un proiect al Primăriei Vaslui, prin Direcția de Asistență Socială, care dorește să atragă atenția asupra unui fenomen care face parte din viața noastră și a copiilor noștri, dar despre care se vorbește înc











