Parlamentarii Europeni vor fi chemaţi să voteze, la 12 septembrie, la Strasbourg, proiectul de lege menit să corecteze gravul dezechilibru generat de modul în care giganţii internetului capitalizează pe seama presei şi a conţinutului publicat de agenţiile de presă, asigurându-şi partea leului din veniturile din publicitate, o situaţie care deja afectează activitatea şi ameninţă chiar existenţa presei independente, conform unui apel dat publicităţii marţi de Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA), ce a fost semnat de directorii a 18 agenţii de presă europene, membre ale EANA.

Această reformă, Directiva pentru Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale, a fost întâmpinată cu o puternică rezistenţă de companii precum Facebook şi Google, care au lansat un mesaj complet fabricat: existenţa unei presupuse ameninţări la adresa accesului liber al oamenilor la internet. Această propunere legislativă nu a avut niciodată acest scop, asigură EANA.

Apelul lansat de EANA a fost semnat de directorii şi preşedinţii unor importante agenţii de presă europene, printre care Agence France Presse (AFP - Franţa), Anadolu (Turcia), Press Association (PA - Marea-Britanie), Deutsche Presse-Agentur (DPA - Germania), Austria Presse Agentur (APA - Austria), LUSA (Portugalia), BTA (Bulgaria) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Schimbarea pe care EANA o doreşte şi o susţine este foarte simplă: Fără a plăti pentru aceste servicii, companii gigant precum Google şi Facebook folosesc mai cantităţi de materiale de presă, ce sunt produse cu eforturi şi cheltuieli mari de actorii din presă şi de agenţiile de presă. Google şi Facebook folosesc materiale de presă pentru a atrage cât mai mulţi bani din publicitate şi prin acest lucru redirecţionează venituri dinspre media. Audienţele lor uriaşe atrag o parte din ce în ce mai mare din publicitatea plătită pentru conţinut, ajungându-se practic la transformarea Google şi Facebook într-un "bipol" care a obţinut nu mai puţin de 80% din venitul rezultat din publicitatea online (cu excepţia Chinei) în anul 2017.

Prin acest proiect de lege, Facebook şi Google vor trebui să le plătească creatorilor de conţinut o mică parte din încasările lor din vânzarea spaţiului de publicitate online. Prin această iniţiativă EANA îşi propune să aducă legea drepturilor de autor la zi, pentru a corespunde realităţilor de pe piaţa media a începutului de secol XXI. Ultima directivă europeană asupra drepturilor de autor datează dintr-o perioadă în care Google, Facebook, YouTube sau telefoanele inteligente încă nu existau.

Întrebarea fundamentală pe care o ridică EANA este de ce aceşti actori gigantici, globali, ai internetului încasează aproape în totalitate banii proveniţi din publicitatea făcută pe conţinut ce nu le aparţine, deşi nu au investit niciun ban în realizarea acestui conţinut?

Presa scrisă sau agenţiile de presă au ajuns într-o situaţie ridicolă, mai semnalează EANA. Investesc sume mari de bani pentru a produce materiale de presă, iar angajaţii lor, jurnaliştii, uneori îşi asumă riscuri personale imense pentru a oferi informaţii exacte, diverse şi complete despre subiecte de interes. Şi tot ei, actorii din presă, trebuie să investească masiv în conţinutul online. Pe măsură ce vânzările de ziare scad, singura lor speranţă este legată de veniturile obţinute din mediul online. Şi astfel ajung să vadă cum companii precum Facebook şi Google profită de fructele muncii jurnalistice fără a investi niciun ban, privându-i de posibilitatea de a obţine venituri juste pe seama propriului conţinut şi trăgându-şi partea leului din potenţialul venit obţinut din publicitate.

Rezultatul acestei stări de fapt este pauperizarea întregii industrii media, avertizează EANA. În ultimele două decenii giganţii internetului au subminat presa tradiţională, în pofida eforturilor de obicei încununate cu succes ale presei de a-şi dezvolta audienţa online. Începând cu anul 2000, veniturile din publicitate ale presei scrise s-au prăbuşit peste tot în Europa. Spre exemplu, în Franţa, veniturile din publicitate ale presei scrise au scăzut cu 70%. Mii de jurnalişti şi-au pierdut locul de muncă în disponibilizări, acţiuni disperate menite să salveze ce se mai putea salva. În ultimii 10 ani în SUA, unde îşi au sediile centrale companii precum Google sau Facebook, presa a pierdut peste 50% din veniturile din publicitate şi aproximativ 45% din jurnalişti au fost disponibilizaţi.

Această poziţie dominantă a giganţilor internetului în relaţia cu presa reprezintă o ameninţare dură atât la adresa consumatorilor de presă cât şi a întregului construct democratic, ducând la golirea redacţiilor şi subminând mijloacele folosite pentru a finanţa jurnalismul de calitate. Directiva propusă este gândită pentru a corecta acest dezechilibru, permiţându-le creatorilor de conţinut de presă să fie remuneraţi corect pentru munca depusă, conform EANA.

Vor putea giganţii internetului să compenseze financiar presa fără a le solicita consumatorilor să plătească pentru accesul la internet, aşa cum pretind că vor fi obligaţi să facă? Răspunsul este în mod clar şi evident "Da!", subliniază EANA. Facebook a raportat venituri de 40 de miliarde de dolari în 2017, dintre care un profit de 16 miliarde de dolari. Google a avut încasări de 110 miliarde de dolari în acelaşi an, cu un profit de 12,7 miliarde de dolari. Poate cineva susţine că astfel de companii nu îşi permit să plătească pentru conţinutul pe care-l folosesc?

După ce aceste companii au reuşit să evite să plătească taxe în Europa, este oare acceptabil ca ele să nu plătească niciun ban creatorilor de conţinut care, la rândul lor, plătesc taxe pentru activitatea pe care o desfăşoară şi suportă şi costurile inerente ale producerii de materiale de presă? Pot accepta parlamentarii europeni faptul că aceşti giganţi ai internetului profită de conţinutul realizat de presa naţională şi europeană? Oare ei nu vor vedea riscul reprezentat de faptul că acea parte a presei care va supravieţui în acest context dezastruos pentru libertatea de opinie va fi din ce în ce mai dependentă de bani publici şi implicit de interese şi influenţe politice - deşi presa trebuie să rămână "câinele de pază" al democraţiei?

În încheierea acestui apel, EANA susţine că aceste companii gigant, care au profitat până acum gratuit de materialele de presă, trebuie să plătească în mod corect pentru aceste materiale. "De dragul libertăţii presei europene şi a apărării valorilor democratice, parlamentarii europeni ar trebui să susţină reforma legii drepturilor de autor".AGERPRES/(AS - editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu, editor online: Ady Ivaşcu)