Standurile cu care minorităţile recunoscute în România s-au prezentat la Festivalul Intercultural ProEtnica au constituit, în aceste zile, o adevărată atracţie pentru sutele de turişti români şi străini care s-au aflat în Cetatea Medievală Sighişoara.

Reprezentanţii minorităţilor care trăiesc în ţara noastră s-au întrecut şi în acest an, la cea de-a XVI-a ediţie a ProEtnica, în a-şi etala tot ce au mai bun în tradiţia lor, expunând de la costume tradiţionale, covoare lucrate manual, broderii, până la bijuterii sau ouă încondeiate. Nu au lipsit volumele cu proză documentară sau cele aparţinând unor scriitori reprezentativi.

Uniunea Armenilor s-a prezentat în acest an cu un stand informativ, cu broşuri şi cărţi, şi cu un altul de bijuterii din pietre preţioase confecţionate de reprezentanţi ai uniunii.

"Pentru că noi suntem cei care reprezentăm întreaga Uniune a Armenilor din România, am venit cu de toate: avem broşuri, cărţi editate de Ararat, reviste de la Ararat şi am adus un costum specific armenesc. Avem bijuterii şi am reuşit să facem rost de una foarte similară dintr-un aliaj de cupru. Noi de fapt am avut o expoziţie cu îmbrăcăminte armenească la Cluj, creată de doamna Iulia Şimo, de Zilele Clujului, care au loc anual în ultimele zile ale lunii septembrie. La Zilele Culturii Armene la Cluj am făcut o expoziţie care se chema 'Lada de zestre a armencei'", a precizat Anna Steib, secretar al UAR Cluj.

Anna Steib spune că armenii din România deţin o colecţie impresionantă de covoare tradiţionale cu care participă la expoziţii, dar, din păcate, tradiţia covoarelor s-a pierdut, din lipsă de materie primă. "Singurul covorar care mai trăieşte este colegul nostru Bedros Krucian, care are o colecţie cu care mergem la expoziţii. (...) Nu se mai găseşte lână. Noi am vrut să facem cu mărimea unu pe unu un război de ţesut vertical pentru copiii noştri ca să înveţe, dar nu s-a putut pentru că nu există materie primă. Toate fabricile au fost desfiinţate. Lâna o ardem, vezi Doamne, că 'asta e'!. Trist!", a adăugat ea.

Aceasta a menţionat că la Festivalul "Strada Armenească" a fost lansat noul manual de limba armeană. ''Şi acum am comandat deja manuale de la Bucureşti, urmează să ne parvină şi începem cursurile de limba armeană, sunt foarte mulţi doritori", a spus reprezentanta UAR Cluj.

Standul tradiţional al polonezilor oferă obiecte tradiţionale, cuverturi, ştergare, carpete pentru coşul de Paşte, dar şi tablouri de mici dimensiuni ornate manual cu mărgele. "La standul nostru de prezentare am expus mărgeluţe - un meşteşug străvechi moştenit de la polonezii care au venit în România. Acest meşteşug l-au folosit polonezii mai ales pentru a coase şi înfrumuseţa costumele noastre tradiţionale. Acum sunt ca un tablou, ele de fapt sunt nişte batistuţe care sunt diferite flori cu diferite culori - este macul, floarea noastră, trandafirul. Florile şi culorile vii ne reprezintă pe noi, polonezii. Noi nu am făcut aceste tabloaşe pentru a le comercializa, dar era un mod de a expune arta noastră. Costumele noastre se pot admira în general numai la biserică, dar deloc în viaţa de zi cu zi", a precizat Alina Spaine, preşedintele organizaţiei polonezilor din Suceava.

Standul romilor atrage de departe datorită culorilor costumelor tradiţionale, dar şi a bijuteriilor care sunt confecţionate "adaptate după cerinţele pieţei", după cum spune meşterul Radu Ion, din diferite metale, în colaborare cu designeri din ţară şi străinătate. "Ne-am readaptat meseria la piaţa modernă. Am mai colaborat cu designerii locali, chiar şi din alte ţări, folosind tehnici vechi cu elemente noi. Am avut câteva colecţii foarte bine puse la punct ca şi combinaţie de elemente. Lucrăm în argint, cupru, alpaca, diferite metale cerceri, brăţări, diferite obiecte, diferite modele", a precizat Radu Ion, meşter argintar tradiţional.

Costumele tradiţionale sunt din lada de zestre a bunicilor, a precizat Cornel Crăciun, reprezentant al Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher. "Sunt costume din portul nostru tradiţional rom, din lada de zestre, cu o vechime de peste 50 de ani cusute manual. Sunt de la bunicile noastre pentru a fi transmise fetelor, dar, cum am evoluat atât de repede, nu mai avem acelaşi port", spune el.

Centrul Naţional de Cultură a Romilor s-a prezentat şi cu un stand de cărţi. "Avem poezii în limba română şi romani", a adăugat Cornel Crăciun.

Condurache Bărdăhan, din satul Paltinul Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, etnic german afiliat la FDGR, oferă la standul său ouă încondeiate în multe culori, predominantă fiind cea albastră, modelele fiind similare cu cele confecţionate de ucraineni, poate datorită faptului că, spune el, soţia sa este de această etnie.

Standul minorităţii maghiare îmbie turiştii cu originale obiecte, păpuşi sau ornamente confecţionate din împletituri din foi de porumb, aparţinând Margaretei Nagy, din satul Chendu, judeţul Mureş. Ea lucrează acum în memoria soţului decedat, alături de care pornise o mică afacere, pe care o continuă acum într-o altă formă alături de fiul şi nora ei. "Nu am putut să intru mult timp în atelierul nostru. Dar, într-o zi, am reuşit să intru în atelier şi am făcut primul trandafir în memoria lui Mihai. Şi aşa a început tot ce fac acum. Acum lucrez aproape numai flori, iar lucrările noastre au ajuns în Germania şi America", a detaliat Margareta Nagy, care foloseşte ca bază tehnica împletitului din pănuşi şi culorile naturale, tehnică folosită de altfel de tot sătenii din Chendu.

La Sighişoara are loc, în perioada 22 - 26 august, Festivalul Intercultural ProEtnica, la care AGERPRES este partener media. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)