#ClădirileRomânieiCentenare Casa Macca avea lift şi încălzire centrală în 1911; azi aşteaptă finanţare pentru restaurare
La câteva zeci de metri de intersecţia Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia, pe Strada Henri Coandă, la numărul 11, se află Casa Macca, clădire de patrimoniu, odată o bijuterie arhitectonică, acum într-o avansată stare de degradare.
Construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, edificiul este acum sediul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
"Este o clădire destul de interesantă care are un istoric fantastic şi cred că autorităţile statului, indiferent care ar fi ele, ar trebui să se ocupe, să se preocupe, în mod special de restaurarea acestei case", afirmă arhitectul Petru Mortu, autorul unui nou proiect de restaurare, cel mai recent dintre multiplele iniţiative de acest fel din ultimele decenii, care, din păcate, nu au fost puse în aplicare din diverse motive.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Istoria Casei Macca începe la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când zona în care se află nu era atât de dezvoltată. Încă nu locuiau aici personalităţi ale culturii şi politicii româneşti.
"Acesta este momentul anilor 1880, când întreaga structură a zonei se schimbă. În perioada 1880 - 1910 aici sunt cumpărate proprietăţi de către mari industriaşi, oameni politici sau militari de carieră, următorul pas fiind realizarea de locuinţe reprezentative pentru statutul lor social", povesteşte arhitectul.
O primă casă construită în acea perioadă este a colonelului Petru Macca, militar de carieră şi erou al Războiului de Independenţă, urmată de locuinţa bogatului negustor Ştefan Petrovici Armis, construcţie reprezentativă a perioadei, proiectată de arhitectul Ioan D. Berindey. În imediata vecinătate mai sunt ridicate casele doctorului Socrat Lalu concepute de arhitectul Ion Fonescu, cele ale generalului Eracle Arion, alături de unele mai modeste ale unor persoane mai puţin importante.
Casa Macca este construită de unul dintre arhitecţii reprezentativi ai perioadei - Ioan D. Berindey, nepot al Elenei Macca, soţia colonelului. Autorizaţia de construire este eliberată în 2 august 1891, moment în care sunt depuse, probabil, la Primărie, planurile.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Din păcate, planurile, în forma lor iniţială, nu au fost găsite în Arhivele Naţionale, fiind identificate doar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi autorizaţia efectivă. Sunt câteva controverse legate de momentul construirii, dar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire din 1891 precizează că se va realiza o casă cu grajduri, şopron şi anexele necesare, precizându-se că ea trebuie să fie retrasă faţă de aliniamentul străzii cu circa opt metri. Deci este foarte probabil ca acesta să fie momentul în care se construieşte casa", precizează Petru Mortu.
În curtea pietruită, rezemate de gard sau împrăştiate peste tot stau numeroase artefacte, pietre cu inscripţii greceşti sau romane.
"Aparţin Institutului de Arheologie", spune Petru Mortu. El relatează că, în 1932, Nicolae Iorga propune mutarea Muzeului Naţional de Antichităţi în acest sediu, unde va şi funcţiona o perioadă, fiind transferate de la Universitate o serie de piese. Colecţiile au fost completate cu alte artefacte descoperite în diverse campanii de cercetare, precum şi cu o serie de donaţii ale unor colecţionari. "Muzeul Naţional de Antichităţi porneşte de la un impresionant fond realizat din donaţii ale unor erudiţi, care-şi pun averea la dispoziţia statului şi a comunităţii", precizează specialistul.
După 1949, statutul juridic al imobilului se schimbă, ajungând în administrarea Academiei Populare Române. În 1956 se înfiinţează Institutul de Arheologie, care după 1990 va primi în titulatură şi numele lui Vasile Pârvan, personalitate remarcabilă a domeniului.
Arhitectul consideră că Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" are o contribuţie importantă în gestionarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestei colecţii unice de piese arheologice. "În general, este vorba de piese funerare sau părţi ale unor construcţii religioase, descoperite cu ocazia unor cercetărilor arheologice de la Histria, Murighiol, Argamum, Adamclisi sau din alte zone ale ţării", adaugă Petre Mortu.
Scara exterioară de serviciu este acum puternic degradată, iar unele piese care o decorau au dispărut.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În 1911, imobilul este adus la cerinţele epocii în materie de confort, fiind dotat cu lift, sisteme de încălzire şi ventilaţie. Potrivit lui Petru Mortu, introducerea liftului a impus realizarea la etaj a unei sere care s-a dovedit a fi o piesă arhitecturală deosebit de spectaculoasă.
Datele tehnice ale liftului sunt menţionate într-un document al distribuitorului - Fabrica pentru construcţiuni de fer I. Haug, precizându-se că era acţionat de curent, avea "iuţeala" de 20 m pe minut şi putea transporta două persoane sau 300 kg.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Liftul, din păcate, a dispărut, dar tot acesta este momentul în care se investeşte în introducerea unei centrale termice pe cărbuni şi o centrală de ventilaţie. Aceste facilităţi au fost realizate şi recepţionate, dar doamna Elena Macca n-a mai beneficiat de ele. Ulterior Ministerul Instrucţiunii Publice a transformat centrala într-una pe păcură şi a dispus construirea unor sobe, astfel încât încălzirea spaţiilor să fie asigurată doar în intervalul în care funcţionarii statului îşi desfăşurau activitatea", a povestit Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În opinia sa, lipsa unor investiţii consistente venite din partea Ministerului Instrucţiunii Publice, cel care devine proprietarul casei după moartea Elenei Macca, a constituit un avantaj întrucât s-a permis păstrarea structurii iniţiale a clădirii.
"Bineînţeles, s-au mai făcut schimbări de finisaje, parchetul a fost înlocuit - cel original păstrându-se doar în actuala bibliotecă - şi au fost recompartimentate anumite zone în funcţie de diverse cerinţe specifice instituţiei care o folosea. (...) Nerealizarea unor acţiuni de consolidare, de restaurare a constituit, de fapt, un noroc. Pentru că, iată, casa, aşa cum o vedem acum, păstrează forma de la începutul secolului al XX-lea. Ceea ce este un lucru absolut extraordinar - aceasta păstrează finisajele, detaliile specific perioadei, lucru pe care îl întâlnim la foarte puţine case. Un câştig, dar, bineînţeles, că un veac de existenţă aduce şi probleme", consideră arhitectul.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
El spune că nu sunt probleme structurale foarte serioase, neajunsurile fiind cauzate în principal de lipsa întreţinerii curente, de-a lungul unei perioade mari de timp.
Păşim în holul de acces în casă, care a suferit puţine modificări - au fost adăugate doar nişte grilaje care protejează uşile de acces către încăperile vecine. De aici intrăm în holul central, reprezentativ epocii în care a fost construită Casa Macca.
"Întreaga construcţie urmăreşte un tipar destul de uzitat în epocă, acela al unui spaţiu central care era zona cea mai reprezentativă a casei cu deschidere către camerele importante", arată Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Arhitectul descrie sufrageria, aşa cum arăta ea imediat după moartea Elenei Macca, cu picturi murale, o masă rotundă de tip "gigogne", scaune din pluş vişiniu şi bufete din stejar cu marmură.
"Spre stradă, unde acum funcţionează biblioteca, era sala mare a casei unde putea fi văzută o masă mare, marchetată, canapele, scaune, un colţar, un pian, 'trei oglinzi poleite'. În actualul cabinet al directorului se afla biroul colonelului, care avea o bibliotecă, o masă, un birou de stejar, 'un fotel de birou' şi şase scaune. Între odăile descrise se află şi odaia turcească - actualul cabinet numismatic - unde se găsea o masă Ludovic al XVI-lea marchetată cu palisandru, o masă 'gigogne' japoneză, vase şi mai multe tablouri", explică arhitectul.
Accesul în fiecare dintre aceste încăperi se făcea din holul central denumit Salonul mare. Aici, cei care treceau pragul Casei Macca se puteau aşeza pe una dintre cele două canapele, pe fotolii sau pe scaune, admirând spaţiul central decorat cu picturi murale, candelabre de bronz, statuete de marmură, tablouri şi goblenuri.
Potrivit lui Petru Mortu, proiectul de restaurare a clădirii îşi propune amenajarea unor săli de conferinţe, a unor spaţii expoziţionale şi ateliere. În proiect figurează şi restaurarea corpului secundar unde au funcţionat grajdurile familiei Macca, apoi garajele Muzeului Naţional de Antichităţi, în prezent folosit pentru birouri sau spaţii de depozitare.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Şi la nivelul etajului corpului principal vor fi operate schimbări ale funcţionalităţii spaţiilor, iar la mansardă va fi organizată o zonă de expoziţii temporare.
"Nivelul subsolului va fi pus şi el în circuitul public şi, totodată, se doreşte o extindere spre partea de vest a parcelei, acolo unde se intenţionează amenajarea unui Lapidarium, toate aceste obiecte de arhitectură antică, prezente acum în curte, urmând a fi astfel protejate şi expuse într-un mod interesant şi educativ", adaugă arhitectul.
Petru Mortu a precizat că începerea lucrărilor depinde de obţinerea finanţării, fiind necesare aproximativ 5,6 milioane de euro.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Toate elementele - fier forjat, pictură elemente de lemn, vitralii, marmură, sobe - necesită o atenţie deosebită şi specialişti extrem de calificaţi", a indicat el. Proiectul a fost autorizat şi urmează să fie găsite fondurile necesare. "Casa ar putea fi vizitată în cel mai fericit caz în patru ani dacă suntem optimişti", a încheiat arhitectul. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bihor/Teatrul Regina Maria a anunțat premiera spectacolului 'Unchiul Vania', de Cehov - a doua oară din 1959
Teatrul Regina Maria din Oradea a anunțat luni premiera spectacolului 'Unchiul Vania', de A.P. Cehov, în regia lui Cristian Ban, care va avea loc sâmbătă și duminică, 9 și 10 mai, de la ora 19:00. Potrivit comunicatului remis de instituția teatrală, este pentru a doua oară când textul dramaturgului rus se montează pe scena Teatrului R
Bacău: Biblioteca Municipală 'Radu Rosetti' Onești, gazda Conferinței ANBPR 'BiblioNEXT' 2026
Biblioteca Municipală 'Radu Rosetti' Onești va fi gazda Conferinței Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) 'BiblioNEXT', eveniment care are loc în perioada 7-8 mai. Ediția din acest an aduce în prim-plan rolul bibliotecii publice ca spațiu de inovare, incluziune digitală și interacțiune inteligentă cu
Turneul Național Flautul Fermecat, cu spectacolul 'Tango con Brio', pornește de la Târgu Mureș
Cea de-a XV-a ediție a Turneului Național Flautul Fermecat, cu tema 'Tango con Brio', avându-i ca protagoniști pe flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, violoncelistul Mircea Marian și pianista Clementina Ristea Ciucu, pornește în acest an de la Târgu Mureș, în data de 10 mai, și se încheie la Bacău în 22 mai. 'Flauti
VIDEO Starețul Mănăstirii Putna, la 20 de ani de la moartea Zoei Dumitrescu-Bușulenga: Este o onoare să avem rămășițele sale pământești
Una dintre cele mai mari personalități ale culturii române, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, membră a Academiei Române, a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța, dar și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară 'George Călinescu' din București, este comemorată în data de 5 mai 2026, la 20 de ani de la trecerea la cele veșnice.
Singurul Van Gogh din România - expus în premieră, din 9 mai, la Art Safari New Museum
Expoziția 'Colecția recuperată. Povestea Slătineanu', care aduce în fața publicului singura operă semnată Vincent van Gogh aflată în România, 'Culegătoarea de morcovi', va putea fi vizitată în perioada 9 mai - 19 iulie la Art Safari New Museum. 'Colecția Slătineanu este una dintre cele mai valoroase
REPORTAJ/Buzău: Oracolele, 'rețelele sociale pe hârtie' de altădată, valorificate muzeal; creau și consolidau relațiile dintre tineri
Oracolele sunt considerate precursoare ale profilelor de social-media din zilele noastre, un fel de 'rețea socială pe hârtie', care au intrat în portofoliul unor colecționari de artă, fiind valorificate inclusiv de Muzeul Județean Buzău, întrucât oferă acces direct la viața cotidiană și la universul emoțional al adolescenților de altăd
Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' împlinește 90 de ani; evenimente dedicate aniversării în perioada 10-17 mai
O serie de evenimente dedicate împlinirii a 90 de ani de la deschiderea Muzeului Național al Satului 'Dimitrie Gusti', una dintre cele mai vizitate instituții muzeale din țară, vor avea loc în perioada 10-17 mai. Ceremonia oficială de deschidere a Zilelor Muzeului Satului va fi pe 10 mai, la scena Dumitra, cu începere
Gala Premiilor Gopo #20, luni, la Teatrul Național din București
Gala Premiilor Gopo, ediție aniversară #20, va avea loc luni, la Sala 'Ion Caramitru' a Teatrului Național din București. Gala Premiilor Gopo va fi prezentată pentru a treia oară la rând de actorul de stand-up comedy Claudiu Teohari, cunoscut publicului ca Teo, informează organizatorii. Filmul 'Dinți de lapte&#
Eurovision2026/ Delegația României a plecat la Viena; Alexandra Căpitănescu: Ne dorim să îi facem mândri pe români (GALERIE FOTO+VIDEO)
Delegația României la Eurovision a plecat duminică la Viena, orașul-gazdă al competiției, unde, în perioada 12 - 16 mai, vor avea loc semifinalele și finala ediției din acest an. Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României în competiție cu piesa 'Choke Me', va urca pe scena Eurovision alături de colegii săi de
Mass-media publică, între provocări și reforme: dezbatere organizată de Ziua Libertății Presei (GALERIE FOTO)
Dezbaterea 'Rolul și misiunea mass-media publică' a constituit tema dezbaterii organizată, duminică, în contextul Zilei Mondiale a Libertății Presei, de Televiziunea Română, în parteneriat cu Radio România și
Ministerul Culturii: Libertatea presei - o condiție pentru orice societate care funcționează democratic
Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis, transmite duminică Ministerul Culturii pe Facebook.
REPORTAJ/Vaslui: Piesa anti-bullying 'În spatele ușilor închise' - moment de reflecție și un pas spre vindecare
Pe scena Centrului Cultural 'Dimitrie Cantemir' Vaslui a avut loc, sâmbătă, premiera piesei de teatru 'În spatele ușilor închise', un proiect al Primăriei Vaslui, prin Direcția de Asistență Socială, care dorește să atragă atenția asupra unui fenomen care face parte din viața noastră și a copiilor noștri, dar despre care se vorbește înc
Ziua Libertății Presei/Dezbaterea 'Rolul și misiunea mass-media publică', organizată de TVR în parteneriat cu Radio România și AGERPRES
Dezbaterea 'Rolul și misiunea mass-media publică' va fi organizată duminică, 3 mai, cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Libertății Presei, de către Televiziunea Română în parteneriat cu Radio România și Agenția Nați
Regizoarea Ada Lupu Hausvater și-a preluat mandatul de manager general al TNB
Regizoarea Ada Lupu Hausvater și-a preluat, joi, mandatul de manager general al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' București, iar începând de vineri și-a început oficial mandatul la conducerea instituției. 'Ieri a avut loc predarea mandatului de Manager General al
Sesiune omagială ''Zoe Dumitrescu-Bușulenga'' - marți, la Academia Română
Academia Română organizează marți sesiunea omagială ''Zoe Dumitrescu-Bușulenga'', un eveniment comemorativ dedicat celei care a fost prima femeie vicepreședinte al Academiei Române (1990-1994) și președinta Secției de filologie și literatură a Academiei, pe care a condus-o aproape două decenii. Manifestarea va avea