#ClădirileRomânieiCentenare Casa Macca avea lift şi încălzire centrală în 1911; azi aşteaptă finanţare pentru restaurare
La câteva zeci de metri de intersecţia Căii Victoriei cu Bulevardul Dacia, pe Strada Henri Coandă, la numărul 11, se află Casa Macca, clădire de patrimoniu, odată o bijuterie arhitectonică, acum într-o avansată stare de degradare.
Construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, edificiul este acum sediul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".
"Este o clădire destul de interesantă care are un istoric fantastic şi cred că autorităţile statului, indiferent care ar fi ele, ar trebui să se ocupe, să se preocupe, în mod special de restaurarea acestei case", afirmă arhitectul Petru Mortu, autorul unui nou proiect de restaurare, cel mai recent dintre multiplele iniţiative de acest fel din ultimele decenii, care, din păcate, nu au fost puse în aplicare din diverse motive.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Istoria Casei Macca începe la sfârşitul secolului al XIX-lea, atunci când zona în care se află nu era atât de dezvoltată. Încă nu locuiau aici personalităţi ale culturii şi politicii româneşti.
"Acesta este momentul anilor 1880, când întreaga structură a zonei se schimbă. În perioada 1880 - 1910 aici sunt cumpărate proprietăţi de către mari industriaşi, oameni politici sau militari de carieră, următorul pas fiind realizarea de locuinţe reprezentative pentru statutul lor social", povesteşte arhitectul.
O primă casă construită în acea perioadă este a colonelului Petru Macca, militar de carieră şi erou al Războiului de Independenţă, urmată de locuinţa bogatului negustor Ştefan Petrovici Armis, construcţie reprezentativă a perioadei, proiectată de arhitectul Ioan D. Berindey. În imediata vecinătate mai sunt ridicate casele doctorului Socrat Lalu concepute de arhitectul Ion Fonescu, cele ale generalului Eracle Arion, alături de unele mai modeste ale unor persoane mai puţin importante.
Casa Macca este construită de unul dintre arhitecţii reprezentativi ai perioadei - Ioan D. Berindey, nepot al Elenei Macca, soţia colonelului. Autorizaţia de construire este eliberată în 2 august 1891, moment în care sunt depuse, probabil, la Primărie, planurile.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Din păcate, planurile, în forma lor iniţială, nu au fost găsite în Arhivele Naţionale, fiind identificate doar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire şi autorizaţia efectivă. Sunt câteva controverse legate de momentul construirii, dar cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire din 1891 precizează că se va realiza o casă cu grajduri, şopron şi anexele necesare, precizându-se că ea trebuie să fie retrasă faţă de aliniamentul străzii cu circa opt metri. Deci este foarte probabil ca acesta să fie momentul în care se construieşte casa", precizează Petru Mortu.
În curtea pietruită, rezemate de gard sau împrăştiate peste tot stau numeroase artefacte, pietre cu inscripţii greceşti sau romane.
"Aparţin Institutului de Arheologie", spune Petru Mortu. El relatează că, în 1932, Nicolae Iorga propune mutarea Muzeului Naţional de Antichităţi în acest sediu, unde va şi funcţiona o perioadă, fiind transferate de la Universitate o serie de piese. Colecţiile au fost completate cu alte artefacte descoperite în diverse campanii de cercetare, precum şi cu o serie de donaţii ale unor colecţionari. "Muzeul Naţional de Antichităţi porneşte de la un impresionant fond realizat din donaţii ale unor erudiţi, care-şi pun averea la dispoziţia statului şi a comunităţii", precizează specialistul.
După 1949, statutul juridic al imobilului se schimbă, ajungând în administrarea Academiei Populare Române. În 1956 se înfiinţează Institutul de Arheologie, care după 1990 va primi în titulatură şi numele lui Vasile Pârvan, personalitate remarcabilă a domeniului.
Arhitectul consideră că Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" are o contribuţie importantă în gestionarea, întreţinerea şi dezvoltarea acestei colecţii unice de piese arheologice. "În general, este vorba de piese funerare sau părţi ale unor construcţii religioase, descoperite cu ocazia unor cercetărilor arheologice de la Histria, Murighiol, Argamum, Adamclisi sau din alte zone ale ţării", adaugă Petre Mortu.
Scara exterioară de serviciu este acum puternic degradată, iar unele piese care o decorau au dispărut.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În 1911, imobilul este adus la cerinţele epocii în materie de confort, fiind dotat cu lift, sisteme de încălzire şi ventilaţie. Potrivit lui Petru Mortu, introducerea liftului a impus realizarea la etaj a unei sere care s-a dovedit a fi o piesă arhitecturală deosebit de spectaculoasă.
Datele tehnice ale liftului sunt menţionate într-un document al distribuitorului - Fabrica pentru construcţiuni de fer I. Haug, precizându-se că era acţionat de curent, avea "iuţeala" de 20 m pe minut şi putea transporta două persoane sau 300 kg.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Liftul, din păcate, a dispărut, dar tot acesta este momentul în care se investeşte în introducerea unei centrale termice pe cărbuni şi o centrală de ventilaţie. Aceste facilităţi au fost realizate şi recepţionate, dar doamna Elena Macca n-a mai beneficiat de ele. Ulterior Ministerul Instrucţiunii Publice a transformat centrala într-una pe păcură şi a dispus construirea unor sobe, astfel încât încălzirea spaţiilor să fie asigurată doar în intervalul în care funcţionarii statului îşi desfăşurau activitatea", a povestit Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În opinia sa, lipsa unor investiţii consistente venite din partea Ministerului Instrucţiunii Publice, cel care devine proprietarul casei după moartea Elenei Macca, a constituit un avantaj întrucât s-a permis păstrarea structurii iniţiale a clădirii.
"Bineînţeles, s-au mai făcut schimbări de finisaje, parchetul a fost înlocuit - cel original păstrându-se doar în actuala bibliotecă - şi au fost recompartimentate anumite zone în funcţie de diverse cerinţe specifice instituţiei care o folosea. (...) Nerealizarea unor acţiuni de consolidare, de restaurare a constituit, de fapt, un noroc. Pentru că, iată, casa, aşa cum o vedem acum, păstrează forma de la începutul secolului al XX-lea. Ceea ce este un lucru absolut extraordinar - aceasta păstrează finisajele, detaliile specific perioadei, lucru pe care îl întâlnim la foarte puţine case. Un câştig, dar, bineînţeles, că un veac de existenţă aduce şi probleme", consideră arhitectul.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
El spune că nu sunt probleme structurale foarte serioase, neajunsurile fiind cauzate în principal de lipsa întreţinerii curente, de-a lungul unei perioade mari de timp.
Păşim în holul de acces în casă, care a suferit puţine modificări - au fost adăugate doar nişte grilaje care protejează uşile de acces către încăperile vecine. De aici intrăm în holul central, reprezentativ epocii în care a fost construită Casa Macca.
"Întreaga construcţie urmăreşte un tipar destul de uzitat în epocă, acela al unui spaţiu central care era zona cea mai reprezentativă a casei cu deschidere către camerele importante", arată Petru Mortu.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Arhitectul descrie sufrageria, aşa cum arăta ea imediat după moartea Elenei Macca, cu picturi murale, o masă rotundă de tip "gigogne", scaune din pluş vişiniu şi bufete din stejar cu marmură.
"Spre stradă, unde acum funcţionează biblioteca, era sala mare a casei unde putea fi văzută o masă mare, marchetată, canapele, scaune, un colţar, un pian, 'trei oglinzi poleite'. În actualul cabinet al directorului se afla biroul colonelului, care avea o bibliotecă, o masă, un birou de stejar, 'un fotel de birou' şi şase scaune. Între odăile descrise se află şi odaia turcească - actualul cabinet numismatic - unde se găsea o masă Ludovic al XVI-lea marchetată cu palisandru, o masă 'gigogne' japoneză, vase şi mai multe tablouri", explică arhitectul.
Accesul în fiecare dintre aceste încăperi se făcea din holul central denumit Salonul mare. Aici, cei care treceau pragul Casei Macca se puteau aşeza pe una dintre cele două canapele, pe fotolii sau pe scaune, admirând spaţiul central decorat cu picturi murale, candelabre de bronz, statuete de marmură, tablouri şi goblenuri.
Potrivit lui Petru Mortu, proiectul de restaurare a clădirii îşi propune amenajarea unor săli de conferinţe, a unor spaţii expoziţionale şi ateliere. În proiect figurează şi restaurarea corpului secundar unde au funcţionat grajdurile familiei Macca, apoi garajele Muzeului Naţional de Antichităţi, în prezent folosit pentru birouri sau spaţii de depozitare.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Şi la nivelul etajului corpului principal vor fi operate schimbări ale funcţionalităţii spaţiilor, iar la mansardă va fi organizată o zonă de expoziţii temporare.
"Nivelul subsolului va fi pus şi el în circuitul public şi, totodată, se doreşte o extindere spre partea de vest a parcelei, acolo unde se intenţionează amenajarea unui Lapidarium, toate aceste obiecte de arhitectură antică, prezente acum în curte, urmând a fi astfel protejate şi expuse într-un mod interesant şi educativ", adaugă arhitectul.
Petru Mortu a precizat că începerea lucrărilor depinde de obţinerea finanţării, fiind necesare aproximativ 5,6 milioane de euro.
Sursa foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
"Toate elementele - fier forjat, pictură elemente de lemn, vitralii, marmură, sobe - necesită o atenţie deosebită şi specialişti extrem de calificaţi", a indicat el. Proiectul a fost autorizat şi urmează să fie găsite fondurile necesare. "Casa ar putea fi vizitată în cel mai fericit caz în patru ani dacă suntem optimişti", a încheiat arhitectul. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Patriarhul Daniel în predica de la Înviere: Această 'Sărbătoare a Sărbătorilor' luminează și orientează întreaga viață a Bisericii
Învierea Domnului Hristos sau Sfintele Paști este 'Sărbătoare a Sărbătorilor' care luminează și orientează întreaga viață a Bisericii, le-a transmis, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, credincioșilor prezenți la Slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală istorică 'Sfinții Împărați Constantin și Elena'.
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Paștele
Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc duminică Paștele. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat un mesaj, cu prilejul Sfintelor Paști, în care îndeamnă la pace, iubire fraternă și fapte bune în familie și în societate. 'Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos ne cheamă să
UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim a ajuns în România; PS Paisie: Suntem chemaţi să devenim noi înşine lumină (GALERIE FOTO+VIDEO)
Sfânta Lumină, adusă de la Ierusalim de Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Preacuviosul Părinte Protosinghel Ioan Meiu, a ajuns sâmbătă seara la București. Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul, care a venit la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' să întâmpine Lumina Sfântă, a sub
Cardinalul Claudiu, în Pastorala de Paști: Biserica ne învață că puterea luminii nu poate fi nimicită de întuneric
Cardinalul Claudiu, Arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a transmis în Scrisoarea Pastorală de Paști un mesaj puternic despre speranță, lumină și credință, afirmând că 'sub ochii noștri se desfășoară zilnic o litanie a deznădejdii', însă Biserica ne amintește că lumina nu poate fi învinsă de î
ÎPS Irineu în Pastorala de Paști: Hristos a înviat și a dăruit lumii pacea și iubirea care biruiesc frica
Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, arhiepiscop al Craiovei, a transmis, în Pastorala de Paști din acest an, un mesaj amplu despre iubire, jertfă și speranță, subliniind că Învierea Mântuitorului Hristos este temelia păcii și a comuniunii între oameni. În Pastorala adresată clerului, monahilor și credincioșil
Patriarhul Daniel - mesaj de Sfintele Paști; îndeamnă la iubire fraternă și fapte bune
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a adresat un mesaj cu prilejul Sfintelor Paști, în care îndeamnă la pace, iubire fraternă și fapte bune în familie și în societate. 'Sărbătoarea Învierii Domnului Iisus Hristos sau Sfintele Paști este cea mai mare sărbătoare a Bisericii, deoarece Învier
Sfânta Lumină - adusă în România, sâmbătă seara, de la Ierusalim
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim sâmbătă seara de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, arhimandritul Ioan Meiu, urmând să fie oferită delegaților eparhiilor BOR prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale
Dâmbovița: Pastorala de Paște a Arhiepiscopului Târgoviștei Nifon - mesaj de pace, credință și speranță
Mesajul Învierii este unul de pace, de adevăr, de dreptate, de iubire, de armonie și de reconciliere, evidențiază Arhiepiscopul Târgoviștei, Nifon, în Pastorala de Paște. 'În întunericul nopții acestei lumi a izbucnit biruitor și fascinant bucuria Învierii Domnului, risipind tenebrele păcatului, spulber&
Dâmbovița: Calea Luminii, în Joia Mare la Târgoviște - 2027 de candele aprinse
Calea Luminii, un eveniment de tradiție în Târgoviște, are loc în Joia Mare și sunt aprinse 2027 de candele în zona centrală a municipiului.
Vâlcea: Expoziție de artă religioasă, la Muzeul de Istorie; prin exponate se află obiecte vechi de la Mănăstirea Cozia
Câteva zeci de icoane și obiecte de cult ce ilustrează semnificațiile teologice ale Învierii Domnului sunt expuse la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea, în cadrul unei expoziții de artă religioasă dedicată sărbătorii Paștelui.
Biserica Sfântului Mormânt a fost redeschisă; credincioșii ar putea participa la ceremonia primirii Sfintei Lumini
Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost redeschisă după 40 de zile de restricții impuse în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, iar reluarea accesului credincioșilor în sfântul lăcaș face posibilă participarea la ceremonia primirii Sfintei Lumini,
Protopopul de Timișoara, Zaharia Pereș: Paștile - între Lumina începutului și Lumina Veșniciei, între datini și credință
Săptămâna Patimilor este trăită în satele bănățene prin smerenie unită cu rugăciunea și cu postul, iar Joia Mare este ziua în care sacrul se împletește cu profanul: în timp ce în biserici preoții pregătesc Sfânta Împărtășanie pentru tot anul, tinerii aprind focurile pe dealuri sau în cimitire, aducând lumină celor p
Filmul 'Catane' - inclus pe lista de nominalizări la Premiile Gopo la categoria cel mai bun film de debut
Filmul 'Catane' în regia Ioanei Mischie intră în lista titlurilor eligibile pentru categoria Cel mai bun film de debut la Premiile Gopo 2026. 'În urma sesizării privind eligibilitatea filmului 'Catane', organizatorii au analizat situația în raport cu prevederile regulamentului și cu practica edițiilo
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; Agachi: Nu am primit nicio informație legată de o eventuală problemă
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim sâmbătă seara de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, arhimandritul Ioan Meiu, urmând să fie oferită delegaților eparhiilor BOR prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sf&
Filmul 'Fjord', regia Cristian Mungiu - selectat în competiția oficială a Festivalului de la Cannes
Filmul 'Fjord', cel mai recent lungmetraj regizat de Cristian Mungiu, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, unde va concura pentru Palme d'Or, cea mai prestigioasă distincție acordată filmului de autor. ''Fjord' este, în mai mare măsură decâ